Foarte multi adulti din zilele noastre au crescut in „cultura rusinii”, in care replici precum „Ma faci de rusine!”, „Ne vede lumea!” sau „Ne facem de ras!” erau rostite frecvent de catre parinti sau bunici atunci cand voiau sa-i descurajeze (sau sa-i incurajeze) pe copii sa faca anumite lucruri.
S-ar putea sa auzim inca astfel de replici adresate copiilor sau sa ne numaram printre parintii care folosesc aceste replici.
Chiar daca ne abtinem sa folosim replici precum „Ma faci de rusine!”, s-ar putea sa ne simtim uneori rusinati atunci cand copiii nostri fac anumite lucruri, fie ca plang prea zgomotos, le smulg altor copii jucariile, ii imping sau vorbesc urat.
In emisiunea pe care o realizeaza la Itsy Bitsy, Urania Cremene a vorbit despre mecanismele care stau in spatele tendintei de a-i umili pe copii si a atras atentia ca acest mod de a obtine cooperarea are multe dezavantaje, atat pentru copii, cat si pentru societate, in ansamblul ei.
In opinia Uraniei, atunci cand apelam la umiliri fara a-i explica copilului valoarea unui comportament ii mutam copilului atentia de la motivatia interna (cea care vine din intelegerea valorii comportamentului in sine) catre motivatie externa (cea care se raporteaza mereu la recompense din exterior).
In felul acesta, copilul alege sa se comporte „bine” si demonstreaza comportamente pozitive (sau se abtine din a manifesta comportamente negative) pentru ca este observat si judecat de ceilalti; scopul sau principal devine cel de a primi aprecierea celorlalti, „de a da bine”.
La varsta adulta, dorinta de a face lucruri pentru aprecierea celorlalti se traduce in dorinta de a face lucruri pentru recompense, recunoastere sociala, medalii, note, bani, „like”-uri, etc.
Pe de alta parte, un copil – si, mai apoi, un adult – pentru care riscul de a fi vazut de ceilalti reprezinta singura motivatie de a respecta anumite reguli va recurge cu usurinta la comportamente nepotrivite atunci cand va sti ca nu este privit, observat sau judecat de ceilalti.
Nu in ultimul rand, atunci cand ii rusinam si ii umilim constant pe copii pentru comportamentele lor, copiii ajung sa se simta incapabili si lipsiti de valoare.
„In momentul in care ii facem pe copii de rusine, adica ii umilim (…), cream in ei una dintre cele mai joase energii cu putinta. (…) Ce incepe copilul sa simta? Ca nu e in stare, ca nu merita. Si, fie da mai departe acest tip de comportament si devine o personalitate mai degraba violenta (…), fie, dimpotriva, incepe sa se retraga, pentru ca nu are incredere in el sau in ea.” spune Urania Cremene.
De ce simtim nevoia sa ne umilim copiii?
Multi parinti se simt rusinati atunci cand copiii lor au, in public, comportamente pe care le consideram „gresite”, fie ca se tavalesc pe jos, smulg jucarii, imping alti copii sau vorbesc urat.
Chiar daca toate aceste comportamente sunt firesti pentru un copil de cativa ani (care nu a invatat inca sa se comporte civilizat sau diferit), noi ne simtim adesea rusinati in astfel de momente, deoarece „calitatea noastra de parinti” sufera din cauza ca suntem judecati de ceilalti.
Rusinea, „Gura satului” si nevoia de conectare
Ajungem sa intelegem mai usor cum si de ce functioneaza mecanismul rusinarii daca privim tendinta de a folosi amenintari de tipul „Ne vede lumea” sau „Ma faci de rusine” tinand cont de rolul jucat de comunitate de-a lungul timpului.
Intr-adevar, pana nu demult, oamenii traiau in comunitati restranse, in care toata lumea se cunostea cu toata lumea si unde exista o cultura nescrisa, cu obiceiuri si cutume, asteptari si reguli. Aceasta cultura nescrisa era respectata si data mai departe in baza nevoii de conectare pe care oamenii au resimtit-o dintotdeauna.
Considerata una dintre nevoile psihologice de baza ale oricarei fiinte umane, nevoia de conectare reprezinta nevoia de a fi implicati, vazuti, valorizati, respectati, nevoia de a ne simti bine in pielea noastra si conectati, apartinand unui grup.
Nevoia de conectare a jucat, asadar, un rol important in mentinerea si transmiterea culturii nescrise a comunitatilor, deoarece incalcarea regulilor grupului nu doar ca atragea oprobiul public sau excluderea din grup, dar lasa nesatisfacuta nevoia de conectare.
Acesta este motivul pentru care „gura satului a devenit foarte importanta pentru adoptarea unor comportamente civilizate, dezirabile, (…) pe care toata comunitatea le considera cele bune, valoroase, principiale”, explica Urania Cremene.
Asadar, purtam in noi o teama ancestrala legata de riscul de a fi exlusi daca incalcam regulile grupului din care facem parte sau daca suntem vazuti facand ceva ce contrazice aceste reguli.
Afla cum explica Urania Cremene legatura dintre „gura satului” si tendinta de a ne simti rusinati de comportamentele copiilor nostri:
Cum predam comportamente sanatoase fara sa apelam la umirili?
Asa cum recunoaste si Urania, este foarte greu ca, in momentele in care copiii atrag atentia tuturor prin comportamentele lor „gresite”, sa facem abstractie de prezenta celor din jur si sa nu ne mai simtim judecati.
Cu toate acestea, daca devenim constienti de mecanismele care stau la baza rusinii pe care o simtim, precum si de efectele negative pe care umilirea o poate avea asupra copiilor nostri putem sa facem abstractie de ceilalti si sa fim alaturi de copiii nostri, predandu-le comportamente sanatoase, dezirabile, pe care dorim ca ei sa le manifeste nu pentru ca sunt priviti si judecati de ceilalti, ci pentru ca inteleg sensul si valoarea lor.
Mai mult, prin puterea empatiei putem ajuta si alti parinti sa se simta mai putin rusinati si tentati sa-si umileasca copiii:
„Daca noi incetam sa-i mai facem pe ceilalti sa se simta rusinati de comportamentele lor, nici ei nu vor simti nevoia sa dea mai departe aceasta rusine propriilor copii. Si trebuie foarte multa tarie (…) sa te asezi in relatie cu copilul tau facand abstractie de ceilalti din jur si sa-i explici de ce comportamentele pe care tu le ceri sunt valoroase si universale, indiferent daca ceilalti se uita sau nu la tine” .
Afla, din exemplele oferite de Urania, cum poti „sa te dai jos din copac” si sa-i vorbesti copilului intr-o situatie in care ai putea fi tentat sa-l umilesti:
Descopera AICI si alte solutii propuse de Urania Cremene pentru o relatie frumoasa cu copilul tau.
Redactor articol: Georgiana Purcarea
