Odata cu varsta scolara, copilul intra in preadolescenta si, astfel, i se schimba si nevoile afective. Pregateste-te sa intampini aceasta etapa din viata puiului tau cu aceste sfaturi.
Cand era prescolar, copilul era inca dependent de parinte, desi incepea sa faca primii pasi intr-o noua lume. Gradinita a insemnat pentru el prima intrare in comunitate – primii prieteni, primele relatii in afara celor din familie.
Pe masura ce a crescut, copilul a devenit din ce in ce mai preocupat de prieteni si, acum, la preadolescenta, este extrem de importanta conectarea in familie. Copilul scolar are nevoie de un echilibru intre timpul cu prietenii si cel petrecut cu parintii.
Este o etapa foarte delicata, care marcheaza cum vor arata anii adolescentei. De aceea, una dintre nevoile afective cele mai mari ale copilului scolar este cea de a primi ascultare.
Ca parinte, ceea ce poti face este sa consolidezi relatia dintre tine si puiul tau. Evita pedepsele si inlocuieste-le cu o rezolvare pasnica a conflictelor si cu o negociere a consecintelor. De asemenea, daca nu ai facut asta deja, implementeaza obiceiuri de conectare in familie: reuniuni de familie, cina in familie, pranzuri in oras cu parintii, excursii, micul dejun impreuna in weekend. Sunt activitati simple, dar care isi vor lasa amprenta asupra copilului. De exemplu, si acum, la varsta adulta, imi aduc aminte cu bucurie de duminicile petrecute alaturi de tata, cand faceam mereu cate ceva: mergeam la teatru, la circ, la cinema, iar apoi discutam ce am vazut.
La varsta de 6-9 ani, copilul este in etapa in care isi construieste activitati pentru viitor. Are nevoie de activitati care sa ii starneasca interesul si sa ii trezeasca pasiuni. Asta nu inseamna sa ii ocupi tot programul cu activitati extrascolare, ci sa observi incotro se indreapta el si ce ii face placere sa faca.
Printre nevoile afective ale copilului se regasesc cea de integrare in societate si cea de afirmare a imaginii de sine. Copilul isi construieste o identitate, atat din valorile familiei, cat si prin prisma grupului de prieteni si a cunostintelor dobandite. Preadolescentul isi dezvolta astfel abilitatile de care considera ca are nevoie, care il pasioneaza si care, in acelasi timp, se potrivesc cu imaginea sa despre sine.
Pentru ca vrea sa inteleaga lumea, copilul scolar alterneaza intre a fi ascultator si de ajutor, dar si testeaza limitele, pentru a-si valida deciziile. Pe scurt, el invata din greseli.
Si, daca tot am vorbit de invatare, este important de mentionat ca preadolescentul invata foarte mult in aceasta perioada. Si nu ma refer doar la materiile scolare. Invata sa asculte, sa adune informatii si sa isi exerseze gandirea. Invata cum sa fie suficient de bun. Verifica regulile si invata ierarhiile din familie si de la scoala. Invata sa se integreze intr-un grup. Invata sa separe responsabilitatile sale de cele ale altora.
Ce poti face tu, ca parinte:
- lasa-ti copilul sa invete din greseli;
- preadolescentul isi dezvolta autocontrolul, asa ca lasa-l sa aiba incredere in intuitia sa, explicandu-i consecintele (bune sau rele);
- lasa-l sa isi formeze un set de valori si sa actioneze conform acestora;
- apara-l de la distanta – implica-te in pasiunile lui si in activitatea sa scolara, dar doar prin curiozitate; nu il forta sa iti spuna, ci lasa-l sa vina el la tine sa iti povesteasca; doar asigura-te ca stie ca poate veni la tine oricand;
- invatati impreuna – nu presupune ca tu stii mai multe pentru ca esti mai mare; exista o diferenta intre generatii si tu ai de invatat la fel de multe de la copilul tau cat are el de la tine.
Autor articol: Oana Anghel – Redactor Itsy Bitsy
