In orice perioada dificila, copiii au nevoie sa se simta in siguranta alaturi de parintii lor. Cateodata ne punem atat de multe intrebari despre cum putem sa ii ajutam pe micutii nostri, incat uitam de propria persoana, uitam sa avem grija de noi.
Citeste in continuare articolul realizat de Gabriela Maalouf si recomandat de AQUA Carpatica privind aspectele de care sa tinem cont in aceasta perioada marcata de stiri si anxietate legate de razboi.
Psihologul Gabriela Maalouf ne spune ca primul pas pentru o buna gestionare a unei situatii de criza este sa facem pace cu sentimentele si trairile pe care le avem noi, adultii. Altfel, anxietatea noastra se transforma in anxietatea lor; grijile, fricile noastre devin ale lor.
Daca noi ii expunem pe copii la toate informatiile pe care le citim sau le urmarim s-ar putea ca toate celelalte instrumente de buna educarea a unui copil sa nu mai aiba vreo relevanta.
Asadar, daca am trecut de primul pas, respectiv de gestionarea propriilor emotii, putem trece cu incredere la pasii urmatori.
Imediat ce noi suntem din nou chilibrati emotional e bine sa validam si emotiile copiilor nostri. Ei au nevoie sa stie ca e firesc sa fie confuzi, sa planga si sa adreseze multe intrebari, la care sa nu le raspundem cu „Esti prea mic” sau „Nu e treaba ta”. In schimb, le putem spune, cu blandete, ca noi suntem acolo pentru ca ei sa fie in siguranta si ca nu au de ce sa fie ingrijorati, dar ca este normal sa se simta confuzi. Pentru aceste situatii vom purta discutii si vom face tot posibilul sa ii calmam.
Chiar si atunci cand ei spun ca nu le este teama si nu sunt interesati de subiect, tot trebuie sa fim atenti la comportamentul lor. S-ar putea sa observam ca incep sa fie mai retrasi, mai putin increzatori si merita sa fim curiosi cu privire la aceste schimbari.
O metoda eficienta de a-i ajuta pe cei mici sa faca fata in situatii de criza este sa inteleaga conceptul ”Ce pot controla/ce nu pot controla?”. Daca nu pot controla un virus, un razboi, vremea sau ce gandesc altii despre noi, atunci cu siguranta ne putem gestiona emotiile cu privire la toate aceste lucruri.
De asemenea, putem controla ajutorul pe care il oferim, prin voluntariat sau prin simpla organizare a lucrurilor pe care le putem oferi sau pe care le putem cumpara pentru altii (indiferent ca vorbim despre oameni refugiati sau oameni care nu se pot deplasa din cauza unei boli sau a varstei.
Jocurile de rol sunt si ele importante. De asemenea, putem sa le citim copiilor cat mai multe povesti despre modul in care binele poate invinge, despre cum fiecare poate ajuta binele sa invinga, despre spiritul civic pe care il exercita fiecare si care ar trebui exercitat permanent, nu doar in stare de criza.
Ce putem face, concret, pentru a-i ajuta pe copii in aceasta perioada marcata de razboi?
1. Sa limitam expunerea la stiri triste. Expunerea continua la stiri cu impact emotional este o sursa continua de stres atat pentru adulti, cat si pentru copii. Din pacate, copiii au mult mai putina experienta de viata si filtreaza altfel informatiile, de aceea gradul de stres poate fi mult mai mare in cazul lor.
2. Sa ii ajutam pe copii sa invete ce sunt sursele credibile. Sa nu ne aruncam in a distribui imediat tot ce pare urgent si periculos, sa verificam daca aceste informatii apar sip e site-uri acreditate.
3. Sa punem intrebarile potrivite: Ce simti fata de informatiile pe care le-ai vazut/auzit? Ce ai inteles din ce ai aflat de la altii/stiri? Cum crezi ca te pot ajuta, ce ai vrea sa stii de la mine?
Atunci cand copiii au intrebari raspundeti-le sincer, dar simplu si potrivit varstei pe care o au, fara a le invalida sentimentele. Orice informatie trebuie transmisa in raport cu varsta copilului si cu capacitatea lui de intelegere.
4. Sa ne amintim momentele in care am fost increzatori si am trecut peste moment dificile. Discutiile despre situatii grele e bine sa fie dublate si de momente in care rememoram situatii fericite pentru a termina discutiile intr-o nota pozitiva.
5. Sa avem grija de noi, adultii! Sa nu transferam anxietatea noastra asupra lor. Si noua ne este frica, insa noi avem avem instrumente si zona de siguranta pe care stim sa le accesam. Sa nu ne descarcam emoțiile noastre asupra lor.
Articol realizat de Gabriela Maalouf, psiholog scolar cu experienta de peste 10 ani in lucrul cu copiii, psihoterapeut si primul practician NLP din Romania.
