Cum gestionezi crizele de furie?

Tantrumurile sau crizele de furie sunt firesti in vietile noastre, cu atat mai mult in vietile copiilor nostri. Ele sunt mecanisme de eliberare a tensiunii.

Acest mecanism apare atunci cand am uitat, nu am putut, sau am fost opriti sa folosim mecanisme mult mai simple de detensionare, cum ar fi plansul.

Noi, parintii, gestionam cu greu reactiile copiilor nostri, ce au o conotatie negativa – plans, furie- ba chiar ne este foarte frica de ele. Avem senzatia ca acestia isi fac rau, atunci cand le pun in practica. Nimic mai fals.

Natura ne-a inzestrat cu aceste mecanisme de detensionare, potrivite atat pentru momente in care suntem tristi, cat si atunci cand suntem bucurosi.

Cand suntem fericiti, entuziasmati, radem, vrem sa vorbim, sa spunem tuturor despre bucuria sau reusita noastra. Asa cum este natural sa lasam oamenii sa se bucure prin ras, la fel de firesc este sa-i ajutam sa-si exteriorizeze si sentimentele sau trairile pline de tristete, frustrare.

Crizele de furie la copii apar, de obicei, atunci cand cei mici nu au fost lasati sa planga, sa-si exteriorizeze trairile sau nu au fost ascultati. Ei strang multa durere, frustrare, tristete, chiar disperare si izbucnesc cand nu mai au alta solutie – o situatie similara cutremurelor, sa spunem asa. Daca sunt mici si dese, cel mare intarzie.

Nu suntem noi vinovati de greutatile copiilor nostri. Nu trebuie sa ne invinovatim, sa consideram ca nu suntem parinti buni, ca nu stim sa ne crestem copiii sau, mai rau, ca avem copii, cu personalitati ciudate, pregatiti sa ne faca viata amara. Ei au problemele lor, independente de stilul nostru de parenting: probleme de comunicare cu familia, prietenii, cand de abia invata sa vorbeasca (moment de debut, de altfel, pentru crizele de furie, din incapacitatea de a exprima tot ceea ce vor), greutati la scoala.

Nu noi suntem vinovati de ceea ce intalnesc ei pe drumul vietii lor, noi suntem responsabili de gestionarea situatiilor emotionale, de ceea ce fac ei ulterior, de cum isi inteleg ei lumea trairilor interioare. Nu ii putem proteja de tot ceea ce vor intalni neplacut, dar, cu siguranta le putem face gestionarea solutiilor mai usoara.

Cum gestionam crizele de furie?

  • Ascultand atent tot ceea ce copiii nostri ne spun, atat despre ceea ce fac, cat si despre ceea ce simt.
  • Ajuntandu-i sa-si construiasca un vocabular al sentimentelor. Cand ne povestesc lucruri, sa ii ajutam sa identifice cum s-au simtit atunci: bucurosi, tristi, entuziasmati, frustrati, speriati, nervosi, increzatori.
  • Ajutandu-i sa inteleaga ca toate sentimentele sunt naturale, negative sau pozitive, cat si mecanismele de detensionare ale acestora.
  • Facandu-i sa inteleaga ca noi, parintii, le acceptam toate sentimentele, dar actiunile ce vin ca urmare a acestora trebuie gestionate, in mod pozitiv. “Vad ca esti nervos, extrem de entuziasmat (accept ca esti nervos, entuziasmat), hai sa cautam solutia cea mai buna pentru a trece peste sau pentru a ne exprima entuziasmul.” (Nu ranim pe nimeni si nu ne ranim pe noi).
  • Parintilor le e frica, de obicei, de actiunile ce vin ca urmare a trairilor negative, dar si emotiile pozitive pot conduce catre ranire – unii copii se pot bucura asa de mult ca sunt intr-un loc anume, incat nu mai au grija de ei, se joaca haotic si se ranesc.
  • Facandu-i constienti de puterea lor interioara si oferindu-le necontenit dragostea noastra neconditionata.

Copilul tau a avut pana acum probleme cu crizele de furie?

Autor articol: Gabriela Maalouf – trainer NLP pentru copii si parinti


otter.ro

1 gând despre “Cum gestionezi crizele de furie?”

Lasă un răspuns