De la atingere la modul de percepere a vietii

Atingerea este unul dintre simturile prin care, de cand suntem bebelusi, descoperim lumea inconjuratoare. Fiecare bucatica a pielii reactioneaza la atingere si astfel intelegem ce se petrece in jurul nostru. Ce tipuri de simturi exista si ce inseamna ele?

Cele cinci simturi pe care le cunoastem toti, vazul, auzul, mirosul, pipaitul si gustul, au fost numite asa de Aristotel. Dar sunt mai mult de cinci. Doar ca enumerare, merita amintite simtul temperaturii, simtul durerii, al presiunii, al miscarii, al echilibrului, dar si simtul timpului, al foamei, al setei, al stomacului plin sau al emotiei.

In ceea ce priveste simtul tactil, fiecare centimetru patrat de piele este acoperit cu mii de senzori ce reactioneaza permanent la mediul inconjurator si transmit mai departe creierului daca un obiect este moale, tare, aspru sau fin, cald sau rece, placut sau nu la atingere. Deosebit de sensibile sunt varfurile degetelor, buzele si limba.

Faptul ca cei orbi reusesc prin atingere sa compenseze in timp, prin invatare, lipsa vazului, arata si ce cantitate imensa de informatie este transmisa creierului prin simtul tactil si cu cata acuratete! Iata deci cat de important este acest simt care uneori este neglijat de multi dintre noi. Ce inseamna acest simt pentru bebelus si legatura sa cu familia si cu lumea inconjuratoare?

Calitatea si cantitatea atingerilor primite in copilarie ne influenteaza asteptarile de la viata

Simtul tactil are ca receptor cel mai mare organ al omului, si anume pielea. Un adult obisnuit are circa 2 metri patrati de piele, care contin intre 600.000 si 700.000 de celule receptoare cu rol de detectare a senzatiilor. Un om poate trai fara majoritatea simturilor, dar nu si fara proprietatile pielii.

Atunci cand pipai un obiect, te percepi de fapt pe tine, palparea presand intr-un fel anume epiderma, mai tare si mai brusc in cazul unui obiect dur, si mai usor, mai lent, mangaietor in cazul obiectelor mai moi. Se percepe actiunea exercitata asupra ta, transformarea din tine, presiunea ca o modificare ce are loc in propriul tau organism.

Inca din burta mamei, copiii simt atingerea si reactioneaza la ea. Ei isi sug degetul, dau din picioruse si simt cum, spre sfarsitul sarcinii, nu prea mai au loc sa se miste in voie. Singurele portiuni imune la atingere sunt partea superioara si posterioara a capului, probabil pentru a nu fi atat de dureroasa nasterea naturala.

Dupa nastere, contactul fizic este la fel de important ca si hrana pentru nou-nascut. Calitatea si cantitatea atingerilor pe care le-am primit cand eram copii influenteaza asteptarile noastre din viata, integrarea noastra in familie si in societate, capacitatea de a fi fericiti si ceea ce credem ca meritam.

Atingerea inseamna si intrarea intr-o relatie, defineste ceva din cine esti, ce simti si este un mod prin care venim in contact cu alta persoana. Povestea noastra de viata este marcata de atingere, mult mai adanc decat credem.

Asa cum am amintit, atingerea intervine in relationare, in intimitate, in acceptarea sprijinului, in stabilirea limitelor si a respectului de sine. Deci, avem o responsabilitate majora cu privire la modul in care ne atingem copiii! Dar si cum ne atingem noi intre noi.

Atingeri si semnificatii

Ca feluri de atingere, ea poate fi iubitoare, hranitoare, blanda, neconditionata, si acest fel transmite sufletului tau ca este dorit, iar mintii tale ca locul unde te afli e sigur, poti trai si poti creste liber.

Atingerea absenta pare buna si blanda, dar e sterila, fara consistenta, persoana care atinge fiind prinsa in propriile ganduri sau preocupari. Din pacate, ea semnalizeaza corpului tau sa se retraga, emotiilor sa inghete, sufletul sa se joace de-a v-ati ascunselea, iar mintii tale sa se descurce cu mesaje contradictorii.

Adultii care au avut parte de atingere absenta se simt goi in interior, cauta hrana in alte moduri, sunt predispusi la vicii, automutilare, depresie.

Atingerea violenta este plina de emotii intense si abuz verbal, predispune la amplificarea senzatiilor si amorteala senzitiva a celui care le primeste. Noi credem ca izbucnirile de furie verbala nu-l taie pe celalalt, cu atat mai mult cu cat ne simtim perfect justificati, dar ii determina o retragere pe multe niveluri interioare, pentru a reduce existenta, visele, dorintele, calitatile.

Poate e momentul sa daruim mai usor imbratisari si mangaieri, aceste binecuvantari minunate, prin atingerile care depasesc pielea si ajung la suflet, eliberand lumina din noi.

Vezi si:

Autor articol: Oana Anghel – Redactor Itsy Bitsy


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

s