Vreau un copil independent?

“Copilul meu este dependent de mine! Nu pot face un pas fara el sau el fara mine!” Auzim des aceasta afirmatie, in timp ce privim tristetea din ochii mamei care isi aude, cateodata, interlocutoare spunand: “Al meu a fost de mic independent. N-am nicio grija cu el.”

Acest fapt se petrece, de fapt, din intelegerea gresita a celor doi termeni. Dependenta are o conotatie negativa, da senzatia de slabiciune, de incapacitate, in timp ce independenta este ceea ce toti vrem sa obtinem, scopul final. Adevarul este ca ambele sunt importante si trebuie atribuite corespunzator dezvoltarii fizice si emotionale, fiecarui copil in parte.

Copilul mic este dependent de mama, de ceilalti membri ai familiei si asa este normal, pentru ca nu se poate hrani, schimba sau calma singur. Dependenta este necesara si benefica in acea perioada din viata, pentru ca ii invata pe copii siguranta, afectiunea si posibilitatea de a se baza pe membri familiei, cand au nevoie.

Independenta este un pas superior, cu adevarat, dar nu si cel mai important. Trecerea copilului de la dependenta la independenta trebuie sa fie lina. Noi, parintii trebuie sa ne cunoastem indeaproape copiii si sa ii ascultam cu atentie, pentru a sti cand sunt pregatiti, cu adevarat, sa intreprinda actiuni independente. Trebuie sa citim etapele de dezvolatare ale copilului, sa stim cand este pregatit, atat fizic cat si emotional, sa isi asume anumite actiuni si activitati.

Pentru o buna trecere de la dependenta la independenta, ar trebui:

  • Sa ascultam cu atentie si sa intelegem toate emotiile si trairile interioare ale copilului.
  • Sa implicam copiii in activitatile casnice si sa-i lasam sa inteleaga cat este de important faptul ca ne ajuta.
  • Sa evitam supraprotejarea: sa-i lasam sa se imbrace, sa se incalte, sa manance singuri, cand ne cer acest lucru, sa-si aleaga activitatile favorite.
  • Sa ii lasam sa ia decizii si sa faca alegeri.

Pasul final este interdependenta. Oamenii tind sa-si doreasca si sa se opreasca la independenta, dar nimic in natura, in mediul inconjurator nu este independent. Toate organismele depind de lumina soarelui, florile au nevoie de albine pentru polenizare, iar albinele au nevoie de flori pentru hrana, oamenii au nevoie de oxigen pentru a respire, plantele produc oxigen in fotosinteza, dar folosesc dioxid de carbon provenit din respiratia noastra, iar exemplele de interdependenta sunt pretutindeni.

Asadar, niciuna dintre variante – dependent sau independent – nu este optima. Telul nostru este, de fapt, interdependenta. Doar un copil care cunoaste, in mod sanatos, dependenta va putea oferi ajutor ulterior si va sti cat este de important sa isi ofere resursele celui care este in nevoie. Doar un copil, care si-a capatat, in mod corespunzator, independenta va fi sigur pe el, va avea resursele necesare si va sti cum sa le acceseze.

Trecerea de la dependenta la independenta la interdependenta se poate face doar printr-o buna cunoastere a propriului copil, prin constientizarea ca fiecare este diferit si are nevoie de mai mult sau mai putin timp pentru a face pasii.

Copilul tau in ce stadiu se afla?

Autor articol: Gabriela Maalouf – consilier in dezvoltare personala


otter.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

s