Mirela Horumba, psiholog: „Mie sau copilului meu nu ni se poate intampla asa ceva” este cea mai paguboasa afirmatie!

Articol scris de Mirela Horumba, psihologul parintilor.

Desi am ajuns in Romania anului 2019, cu o tehnologie de ultima ora si tot felul de aplicatii care pot fi folosite in beneficiul cetateanului, este necesar sa intelegem ca uneori toate acestea pot sa nu te ajute absolut deloc. Si atunci ai nevoie sa stii ce poti face sa te ajuti tu insuti. Cand esti adult lucrurile par sa fie mai clare, dar intr-o lume expusa la vedere prin intermediul digitalizarii, recomandarea mea este sa ii pregatim si pe copiii nostri in eventualitatea unei situatii neobisnuite cu potential de pericol, adica sa le explicam cum pot actiona in astfel de cazuri.

Este adevarat ca nici un parinte nu isi doreste pentru copilul sau sa fie expus unei asemenea experiente, insa de cele mai multe ori faptul ca stii ce poti face te scoate dintr-o situatie nefericita si din incurcatura.

„Mie sau copilului meu nu ni se poate intampla asa ceva” este cea mai paguboasa afirmatie, cu consecinte pe masura!

Referitor la cazul din Caracal, am vazut cum toata mass-media se grabeste sa faca audienta, cum fiecare se straduieste sa profite de acest eveniment, fara a conta cata suferinta provoaca familiei sau cata anxietate dusa la cote maxime trezeste in sufletul altor parinti.

Vedem tot felul de reactii, declaratii, acuzatii si cate si mai cate, insa toate aceste informatii colectate, cu exceptia unei exprimari emotionale a neputintei noastre, de toate felurile, de la nivel individual, la nivel de institutie de stat nu aduc niciun plus de cunoastere.

Daca vrem cu adevarat sa facem ceva, putem sa-i invatam pe copii cum sa reactioneze in fata unei situatii cu potential de risc periculos, la care eu ca parinte ma gandesc inainte ca ea sa se produca. Multi parinti au o convingere falsa ca daca vorbesc cu copilul despre aceste situatii de risc s-ar putea sa il sperie, sau mai rau, sa il traumatizeze. Acestea nu se vor intampla atat timp cat parintele foloseste un ton calm si echilibrat si mai ales cuvintele potrivite, de preferat cat mai neutre din punct de vedere emotional.

De asemenea, este foarte important sa renuntam la punerea de etichete si sa ramanem in planul explicatiilor simple a faptelor. In acest fel copilul va primi corect informatia si nu va fi speriat, ci din contra va fi corect prevenit.

Un copil informat este un copil puternic!

Pentru ca principalul factor de pericol e, dincolo de agresorul in sine, faptul ca situatia este noua si neasteptata, iar copilul ramane blocat din cauza fricii si mai ales nu stie cum sa reactioneze, in experienta pe care tocmai o traieste, pentru ca nimeni nu i-a explicat ce ar putea face. De multe ori, daca el este invatat ce sa faca, fie situatia nu se mai produce, fie reactia lui dezarmeaza agresorul si il face sa renunte.

De exemplu, le putem explica cu calm si echilibru copiilor nostri ca este potrivit pentru ei sa aiba putina atentie si sa respecte „regulile noastre din familie”:

  •  Nu se urca in lift cu persoane necunoscute;
  •  Nu da numarul de telefon al parintilor, decat cu acordul nostru si cu confirmarea noastra verbala ca le cunoastem pe acele persoane;
  •  Nu vorbeste cu persoane necunoscute care il abordeaza fara stirea noastra, mai mult decat un simplu salut, decat daca acestea cunosc o parola, pe care o stim doar noi si copilul;
  •  Daca se rataceste in magazin, spuneti-i sa mearga la o casa, unde este o persoana in uniforma;
  •  Faceti impreuna cu copilul exercitiul „costumului de baie” cu zonele interzise atingerii;
  •  Pentru provocarile Internetului, consultati informatiile pe care le puteti discuta cu copiii;
  •  Faceti impreuna o lista cu numere de telefoane la care poate apela (vecini, rude);
  • Daca apare o situatie ciudata, invatati copilul sa sune la 112.

Mai mult, intrebati si copilul care crede ca ar putea fi niste situatii care merita a fi discutate in acest sens. Ar putea fi o cursa buna pentru situatiile la care nu ne-am gandit.

Cred ca este important sa ne gandim preventiv si sa luam in calcul ce ar putea reprezenta un pericol pentru copil, sa luam pe rand fiecare caz si sa venim cu o solutie concreta pe care sa o discutam cu copilul. Nu mai putem merge pe premisa ca noua nu ni se poate intampla.

Intotdeauna vor fi oameni care pot reprezenta un pericol pentru copii. Si faptul ca nu vorbim despre ei nu inseamna ca ei dispar pur si simplu. Un copil informat este un copil puternic care stie ce sa faca, insa parintii sunt cei care trebuie sa asigure structura de invatare, centrata pe solutii si moduri de actiune constructive.

Sa retinem: viata ne pune in fata uneori situatii provocatoare, toti trecem prin aceste experiente mai devreme sau mai tarziu. Fiecare dintre noi poate fi o victima la un moment dat, insa daca discutam ce am putea face atunci cand suntem singuri si cum trebuie sa ne purtam de grija avem mult mai multe sanse sa scapam cu bine. Este valabil si pentru copii, si pentru adulti!

 

Mirela Horumba este psiholog si psihoterapeut cu drept de libera practica, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania. „Cred cu putere ca fiecare om are in interiorul sau un potential extraordinar care il ajuta sa duca o viata frumoasa si de calitate, fie ca este copil sau adult, lucru pe care l-am descoperit odata cu studiul aprofundat al psihologiei”, explica psihologul.


1 gând despre “Mirela Horumba, psiholog: „Mie sau copilului meu nu ni se poate intampla asa ceva” este cea mai paguboasa afirmatie!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

s