Diversele tipuri de minciuni

Exista diverse tipuri de minciuni, ce au la baza motive diferite. De ce mint copiii si ce poti face in aceste cazuri?

In primii ani de viata, copiii descopera mediul inconjurator si invata cum sa interactioneze cu obiecte si persoane. Iar minciuna face parte din aceasta interactiune, iar in perioada 3-6 ani reprezinta doar un experiment (bazat pe ceea ce a invatat de la cei din jurul sau).

Odata trecuti de 6 ani, copiii care mint fac asta cu un motiv. Astfel, putem clasifica diverse tipuri de minciuni, pe baza obiectivelor:

Minciuna utilitara – este minciuna prin care copilul se asigura ca indeparteaza anumite consecinte care apar in mod natural din partea parintilor, dupa un comportament nedorit.

Un exemplu clasic in acest caz este legat de notele de la scoala: copilul minte ca a luat o nota mai mare la o anumita materie sau ca invatatoarea nu le-a adus lucrarile la matematica.

Motivele pentru care el alege sa minta sunt evidente. In acest caz, copilul doreste sa evite o pedeapsa. Un alt motiv, mai putin evident, poate fi insa si dorinta de a nu da gres in fata parintilor, dorinta de a nu dezamagi.

Minciuna compensatorie – acest tip de minciuna se refera la minciunile prin care copilul “infrumuseteaza” realitatea din jurul sau.

Cel mic atribuie familiei sau parintilor valori sau calitati pe care acestia nu le au, isi atribuie merite scolare sau premii neobtinute.

Este foarte important de stiut ca acest tip de minciuna se datoreaza in primul rand unui respect scazut de sine si unei nesigurante pe care copilul o simte din partea familiei, a mediului inconjurator. Acest tip de minciuna arata, uneori, tulburari psihopatologice mai marcante.

Mitomania – este latura extrema a minciunii si se refera la acei copii care traiesc cel mai adesea in fantezie si nici macar ei nu isi mai pot da seama de distinctia intre minciuna si realitate. In cest caz, este necesara interventia unui specialist.

Atunci cand descoperi ca micutul tau minte constant in anumite situatii sau ca minciuna nu este ceva total ocazional, este important sa analizezi consecintele pe care le aplici de obicei, in urma minciunii (chiar si lipsa de reactie este o consecinta!).

Odata intelese aceste tipuri de minciuni, este important sa urmaresti doua aspecte:

  • Fii constant – Copilul tau va fi confuz, daca reactionezi diferit in momentele in care minte, daca fie il certi, fie nu spui nimic, fie ii tii morala. Sfatul meu este sa vorbesti cu micutul tau de fiecare data cand observi ca minte.
  • Evita pedepsele – Aminteste-ti ce am spus mai sus: copiii invata sa minta observandu-si parintii. Asa ca, daca pe tine nu te pedepseste nimeni, el de ce ar primi o pedeapsa? De asemenea, pedeapsa nu face decat sa il impinga si mai mult spre minciuna. Data viitoare, va minti pentru a nu fi certat si pedepsit.

Cea mai redutabila strategie de “lupta” cu minciuna este sa lauzi copilul ori de cate ori spune adevarul (chiar daca ii faci morala pentru fapta facuta). De exemplu: „Sunt suparata ca ai spart vaza, dar ma bucur ca ai ales sa imi spui.”

In felul asta, il incurajezi sa fie sincer si sa nu se ascunda atunci cand face o prostie. Adevarul, chiar neplacut, detensioneaza orice situatie si inlesneste comunicarea dintre noi si copii.

sursa foto: freedigitalphotos.net


otter.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

s