Cum justifica abuzul mamele din Romania

In ultima vreme, au fost foarte multe dezbateri despre cand sau daca o palma dauneaza copilului. Iata ce parere au mamele din Romania despre acest subiect.

In societatea romaneasca, se pare ca avem foarte multe vorbe din popor, care motiveaza bataia:

  • „Bataia e rupta din Rai”
  • „Unde da mama creste”
  • „N-a prea fost batut cand era copil…”

… si multe altele.

Cazul familiei Bodnariu a scos la iveala doua tabere, doua mentalitati: cei care sunt de parere ca orice forma de abuz asupra copilului este gresita si periculoasa si cei care sustin ca „o palma n-a omorat pe nimeni niciodata”. Iar cei din a doua categorie sunt mai multi, potrivit unui studiu national, realizat de Salvati Copiii Romania. Nu numai atat, dar multi parinti din Romania considera ca acest gen de pedepse este educativ.

In urma acestor fapte, compania de cercetare D&D Research a realizat un studiu calitativ asupra conceptului de abuz asupra copiilor, asa cum este el perceput de mamele din Romania. Studiul s-a desfasurat in perioada 15-22 ianuarie, in Bucuresti, Iasi si Craiova, iar focus grupurile au fost formate din femei cu varste intre 25 si 60 de ani.

Diferenta dintre abuz si non-abuz pentru mamele din Romania

Mamele din Romania nu considera ca o palma sau un tras de urechi ar fi abuzuri, daca vorbim de corectii usoare, ocazionale. De asemenea, ele considera indreptatite ridicarea tonului si pedepsele punctuale si explicate, acolo unde este cazul.

Pentru intervievate, abuzul este definit de lovituri repetate si frecvente, care lasa semne. De asemenea, ele sunt de parere ca abuzul emotional are loc cand copilul este umilit in public, jignit sau are parte de pedepse extreme.

Pentru mamele din Romania, diferenta dintre abuz si non-abuz este determinata de efectul traumatic sau educativ asupra copilului.

Majoritatea participantelor considera ca pedeapsa are un rol educativ, daca atinge punctele cele mai sensibile, astfel incat copilul sa isi aminteasca de consecinte in alte cazuri asemanatoare. Corectia fizica este justificata atunci cand copilul nu reactioneaza la „comunicarea amiabila”.

Psihologul D&D Research, Anca Popescu, a oferit si explicatii pe aceasta tema: „Mecanismul psihologic care sta la baza corectiilor fizice si a pedepselor si pe care parintii il exploateaza este conditionarea. Ei aplica o serie de sanctiuni in cazul in care copiii au un anumit comportament si spera ca cei mici isi vor aminti acele sanctiuni inainte de a se comporta similar in alte situatii.”

Ce sta in spatele corectiilor fizice?

Cele mai frecvente cauze pentru corectiile fizice, numite de mamele din Romania sunt:

  • presiunea socio-economica (saracie, probleme);
  • gradul lor de nervozitate/ iritare;
  • incapacitatea de a-si gestiona impulsurile emotionale.

In aceste cazuri, Anca Popescu sustine ca parintii incearca sa gaseasca explicatii logice si justificative, pentru a rationaliza comportamentul abuziv. „Acesta este motivul pentru care o foarte mare parte a parintilor sustine rolul educativ al corectiilor fizice si afirma ca «E buna si o palma, din cand in cand», «Si parintii mei mi-au mai dat cate o palmă si mi-a prins bine» etc.” continua ea.

Concluzii

Din aceasta cercetare calitativa, a reiesit ca parintii cauta mai degraba solutii eficiente, cu rezultate rapide. Asa se explica disciplina bazata pe conditionare.

Mamele din Romania sunt de parere ca abuzul emotional este mult mai daunator decat abuzul fizic. Iar cea mai frecventa forma de pedeapsa folosita este deprivarea de tehnologie (telefon, tableta, laptop).

Anca Popescu ofera solutii si raspunsuri parintilor din Romania:

„Educarea prin conditionare este eficienta pentru rezolvarea situatiilor pe termen scurt. Pe termen lung, nu rezolva insa problema, pentru ca cei mici nu inteleg dintr-o palma sau dintr-o pedeapsa de ce nu ar trebui sa repete acel comportament. Dintr-o palma sau pedeapsa, copiii invata despre lipsa lor de putere in fata cuiva mai mare decat ei si, de multe ori, resimt o mare nedreptate. Si exact aceasta este definitia abuzului. Conditionarea functioneaza in acest caz prin frica: frica de a-si supara parintii, frica de bataie.

Cercetarile asupra psihicului uman ne arata insa ca oamenii, si in special copiii, nu pot asimila informatii in mod corespunzator, atata timp cat resimt teama sau furie. Zona din creier responsabila de invatare este blocata in prezenta acestor trairi. Prin urmare, este imposibil ca un copil sa inteleaga ce a gresit, daca parintele nu ii explica lucrurile cu calm. O recomandare importanta pentru parinti este aceea de a nu discuta cu copiii atunci cand sunt furiosi si de a se calma intotdeauna inainte de a actiona.”

Copiii au nevoie de limite si reguli, dar intr-un cadru discutat si negociat. De exemplu: „Nu ai voie sa faci asta, pentru ca… Daca faci asta, hai sa hotaram impreuna ce se intampla mai departe.”

De asemenea, este foarte important ca urmarile sa aiba legatura cu fapta in sine, nu cu punctele sensibile ale copilului. De exemplu, daca cel mic nu si-a strans jucariile, in loc sa ii iei telefonul, o consecinta logica ar fi sa te ajute la curatenie in toata casa.

Afla mai multe informatii despre cercetare in acest INFOGRAFIC.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

s