Gala Itsy Bitsy 2018: Lider de-o viata in Teatru de Animatie

Gala Itsy Bitsy 2018: Lider de-o viata in Teatru de Animatie

Itsy Bitsy premiaza omul care a dat viata personajelor din basmele copiilor, care ne-a aratat ca teatrul de animatie poate fi gustat la orice varsta si care a dus papusile si papusaria la rangul de opere de arta.

La Gala Itsy Bitsy 2018, trofeul Lider de-o viata in Teatru de Animatie ii este oferit lui Cristian Pepino, regizor, scenarist, autor si profesor in arta papusariei.

Pentru un artist nu e bucurie mai mare decat sa vada placerea copiilor la un spectacol.”

Cristian Pepino, cel mai cunoscut regizor de teatru de animatie din Romania, a montat peste 120 de spectacole premiate atat in tara, cat si la nivel international. Daca te duci la Teatrul Tandarica sa vezi un spectacol la intamplare, sunt sanse mari ca piesa sa fi fost regizata de maestrul Pepino.

A adus la viata basme nemuritoare, precum „Lampa lui Alladin”, „Pinocchio” si „Motanul Incaltat”, dar a si creat noi povesti, precum spectacolul nonverbal „Adunarea Pasarilor”.

In acelasi timp, Cristian Pepino ne-a invatat ca teatrul de animatie nu este un joc copilaresc, ci o adevarata arta ce poate fi apreciata la orice varsta. Prin spectacole adresate adolescentilor si adultilor, precum „Candid”, „Play Shakespeare” si „Migraaanti”, artistul a reinterpretat dileme, cazne si filozofeli de-ale celor mari in spectacole cu papusi, parodii ale societatii actuale.

Este de parere ca spectacolele pentru copii nu ar trebui sa fie actuale cu orice pret, considera ca perenitatea poate fi reinventata inteligent si il bucura cel mai mult cand vede minunea pe chipurile copiilor.

Cristian Pepino si-a inceput cariera inca din liceu, cand, la 16 ani, Alexandru Mitru (pe atunci, profesorul sau si conducatorul cenaclului literar de la Liceul „Gheorghe Lazar”) l-a rugat sa scrie un scenariu pentru o emisiune de copii la radio, cu Alexandrina Halic ca personaj principal.

Pe la 16 ani deja aveam o echipa de teatru. Eram regizor. Nu stiu cum, dar reuseam sa ma impun. Dadeam spectacole in diverse licee.”

In 1986, avea deja 40 de premii in palmares si tot pe atunci s-a angajat la Teatrul Tandarica, unde activeaza si acum. In timp, a invatat ce ii misca pe copii, cum sa le ofere povesti care sa ii tina cu sufletul la gura.

„Ei reactioneaza empatic, la actiune. După ce implinesc trei ani, cam atunci se pot identifica cu eroul. Vad cum copiii se plictisesc la textele lungi. Le place muzica. Nu e mare diferenta intre copil si adult – copilul se manifesta cu mai multa sinceritate, isi arata aprobarea si dezaprobarea mai puternic.”


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

s