Sunt parinte
Teama de dentist

Incercam de cele mai multe ori sa mancam sanatos, sa aplicam dintilor un periaj corect, incercam sa prevenim aparitia cariei. Il educam pe copil de mic in acest sens, pentru a evita situatii neplacute.

Ce facem daca totusi ii descoperim copilului o carie? Vrem sa mergem la medic dar copilul nu vrea, pentru ca ii este frica. De ce ii este teama de dentist? Este oare si vina noastra? Putem noi, parintii, sa-l ajutam sa-si invinga aceasta teama? Ce metode sa aplicam astfel incat copilului sa nu-i mai fie frica de dentist? 

A: Sunt multi copii care se tem de dentist. Cum putem noi, parintii, sa ii ajutam pe copii sa nu le fie teama de dentist sau pur si simplu sa nu incerce niciodata aceasta teama. Sunt normale aceste temeri, aceste frici?

L: Unele dintre ele, da. As putea spune ca acest subiect este important pentru ca sunt foarte multi adulti, foarte multi parinti care se tem de dentist si de cele mai multe ori temerile acestea au originea in copilarie. De aceea, avem doua posibilitati: ori il luam pe copil de mic si-l invatam sa nu se teama de dentist, il invatam sa se simta bine si chiar sa se duca de drag la medicul sau, ori daca deja copilul se teme de dentist, sa vorbim cu un psiholog de copii sau cu un stomatolog care sa colaboreze cu un psiholog si sa vedem cum am putea sa deconditionam aceasta teama.

A: Care ar fi temerile cele mai firesti?

L: In general copiii se tem de tot ceea ce le stimuleaza foarte puternic simturile, de exemplu: lumini puternice, zgomote puternice, mirosuri foarte intepatoare (la stomatologie, din nefericire, exista din belsug toate aceste stimulari puternice). Un zgomot neplacut, cel al turbinei (“albinuta”, cum ii spun ei) si mirosurile materialelor dentare nu pot fi evitate, lumina puternica, pentru ca medicul are nevoie de vizibilitate, si toate acestea sunt stimulari puternice pentru copil. Este normal ca, neavand aceasta experienta si nefiind pregatit, copilul sa se teama. De asemenea, tot ce este necunoscut sperie. Copilul vine intr-un mediu nou si dintr-odata devine totul foarte periculos. In al treilea rand, durerea este un stimul neplacut, si daca parintele asteapta pana ce copilul are o carie si simte durere, bineinteles ca si tratamentul va fi mai complicat si va simti durere pe scaunul stomatologic.

A: E adevarat ca anumite temeri sunt foarte firesti. Sa luam cazul negativ: daca tuturor copiilor le-ar placea sa mearga la dentist, n-am avea subiect de discutie dar cum in general oamenilor nu le place sa mearga la dentist, sa vedem cum se pot rezolva aceste lucruri.

L: Aceste temeri sunt firesti, nu avem ce sa facem decat sa il pregatim pe copil pentru contactul cu aceasta situatie si sa ne adresam unui medic specializat in stomatologie pedriatica sau care are experienta cu copiii. Sunt multi medici care se tem de tratamentele dentare la copii, asa cum se tem copiii de medicul dentist. Dar sunt si medici care practica stomatologia pediatrica din placere si trateaza copiii pacientilor. Exista insa si clinici specializate in stomatologie pediatrica.

A: Ai recomanda parintilor aceste clinici?

L: E de preferat, pentru ca in acele clinici exista locuri de joaca, materiale informative pentru parinti special concepute, exista jucarii si alte recompense pe care copiii le pot primi, personaje costumate care ii asteapta pe copii la intrare. Este un loc special creat pentru ca un copil care calca pentru prima data in clinica, sa se simta bine. Am amintit putin mai devreme de teama de halatul alb. Este de fapt o asociere intre senzatia neplacuta, durerea pe care a resimtit-o copilul la o vaccinare, spre exemplu, la un tratament medical general, din moment ce asociaza acea durere cu halatul alb; incepe sa planga de cand vede halatul alb, fara ca medicul sa-i faca nimic. De aceea medicul care se ocupa de copil poarta halate colorate, are jucarii agatate prin buzunare, pixuri interesante, si totul este in asa fel incat copilul sa se poata imprieteni cu medicul.

A: Care sunt pasii pe care trebuie sa ii faca un parinte astfel incat copilul sa depaseasca aceasta teama?

L: Inainte de a discuta despre aceste lucruri, as vrea sa spun ca temerile sunt invatate privindu-i pe cei din jur, in primul rand, pe parinti, cum se comporta ei fata de dentist, dar si pe colegii de la gradinita, colegii de joaca din parc. Copilul invata de la ei ca experienta dentara este una neplacuta sau placuta, asa ca prima sarcina a parintelui ar fi sa-si schimbe comportamentul ei insusi fata de stomatolog. Pentru ca, daca el va manifesta teama sau cand va auzi cuvantul dentist va duce mana la falca, atunci cu siguranta copilul, chiar daca nu i s-a spus in mod direct ca la stomatolog e foarte rau, el va intelege din context si din comportamentul parintelui ca va fi rau.
In al doilea rand sunt foarte multi parinti care ii ameninta pe copii si le spun “daca nu esti cuminte, o sa te duc la dentist sa-ti scoata un dinte”; aceasta amenintare nu are ca efect decat o teama foarte mare a copilului fata de stomatolog. De aceea, parintii ar trebui sa renunte la aceste amenintari definitiv.

Al treilea pas ar fi ca parintii sa fie atenti ce anume comunica exact. Daca acum trebuie sa mergem la medicul dentist si ii spunem copilului “stai linistit, medicul n-o sa-ti faca nimic rau”, in ceea ce spunem, in formularea noastra, includem o posibila negatie, un lucru rau care s-ar putea intampla, dar nu de acesta data, cu siguranta. Cel mai bun lucru ar fi sa accentuam lucrurile pozitive: ii spunem ca va avea dintisorii sanatosi, ca zana maseluta se va bucura, si ii va aduce un cadou si mai frumos, deci accentuam lucrurile pozitive si cream o atmosfera placuta in jurul medicinei dentare.

Prima vizita la medicul dentist este una speciala. Este bine ca parintele sa il pregateasca dinainte pe copil, sa ii povesteasca in primul rand cum e in cabinet, cum este medicul, ce se intampla acolo, practic sa creeze o poveste frumoasa despre cabinetul dentar, apoi ar fi posibil ca parintele sa-l ia pe copil la propriul tratament (asta in situatia in care parintele nu este el insusi anxios). Daca se teme parintele, atunci ar fi mai bine sa evite aceasta situatie, si sa il duca pe copil sa viziteze cabinetul. Acum exista aceste clinici particulare.

Clinica de stomatologie pediatrica din cadrul Facultatii de Medicina Dentara are oameni care stiu cum sa se poarte cu copiii; exista cabinetele speciale pentru copii, cu desene pe pereti, cu jucarii, multe culori, o atmosfera prietenoasa, in care copilul sa se simta ca intr-un loc de joaca. In cabinetele respective nu trebuie sa existe cumva posibilitatea ca un copil care asteapta sa intre la medic, sa vada un alt copil care plange, pentru ca el se va inspaimanta cu siguranta. Prima vizita la medicul dentist ar trebui sa aiba loc inainte sa apara problemele, pur si simplu pentru a face cunostinta, pentru un control.