Cum ar fi să poți privi România ca pe o hartă țesută din obiceiuri, cântece și meșteșuguri? Aceasta este invitația pe care o lansează Asociația pentru Educație Digitală Bigger Picture prin proiectul „Harta României țesută din tradiții”, care își propune să transforme patrimoniul cultural imaterial într-o poveste vie, accesibilă copiilor și adulților deopotrivă.
Dezvoltat în parteneriat Comisia Națională a României pentru UNESCO, Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, proiectul aduce în prim-plan cele zece elemente românești aflate pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO: doina, scoarța, cămașa cu altiță, caii lipițani, ceramica de Horezu, jocul fecioresc, ritualul călușului, mărțișorul, ceata bărbătească și transhumanța. Proiectul cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Pe platforma afostodata.ro/patrimoniu, publicul poate asculta o colecție audio de povești care transformă aceste tradiții într-o experiență sonoră captivantă, spusă cu farmec și atenție la detalii.
„Harta României țesută din tradiții e felul nostru de a le arăta copiilor și părinților că tradițiile nu sunt ceva prăfuit, ci pline de viață. În fiecare cântec, în fiecare cusătură sau meșteșug se ascunde o poveste care ne apropie unii de alții și ne face să fim mândri că suntem români” explică coordonatoarea proiectului, Măriuca Mihăilescu.
Proiectul se va materializa și într-un eveniment dedicat, Festivalul Tradițiilor, ce va avea loc pe 17 octombrie, de la ora 11:00, la Muzeul Satului, chiar de Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Aici, vizitatorii vor putea participa la ateliere de olărit, țesut și împletit, demonstrații de dans popular și întâlniri cu meșteri autentici. Printre cei care îi vor iniția pe copii în tainele tradițiilor se numără soții Giubega din Olari-Horezu, meșterul Flory Buia, coregrafa Simona Leasă, folclorista Cornelia Tihon și artista Brândușa Trifan.
„Ziua Patrimoniului Imaterial este celebrată prin ateliere cu meșteri populari și lansarea volumului Harta României țesută din tradiții. Proiectele de acest tip joacă un rol esențial în transmiterea către noile generații a valorilor care ne definesc ca popor. Institutul Național al Patrimoniului susține inițiativele ce valorizează patrimoniul viu, contribuind la consolidarea identității culturale locale și naționale”, declară doamna Oana Zaharia, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
Tot în aceeași zi va fi lansat și volumul ilustrat „Harta României țesută din tradiții”, o carte menită să trezească dragostea pentru lectură și curiozitatea față de rădăcinile culturale românești.
„Inițiativa se înscrie pe deplin în spiritul Convenției UNESCO din 2003 privind patrimoniului cultural imaterial, care definește salvgardarea ca transmiterea acestui tip patrimoniu între generații. Cultura vie există doar prin educație, iar legătura dintre cele două domenii este indisolubilă: prin educație, tradițiile devin parte activă a prezentului și resursă pentru viitor. Iar împletirea dintre text scris, text narat, muzică și ilustrație spectaculoasă recomandă această inițiativă ca unul dintre cele mai creative demersuri de protejare a patrimoniului cultural imaterial”, subliniază doamna Ligia Deca, Secretar Genaral al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
„Harta României țesută din tradiții” este mai mult decât un proiect cultural – este un liant între generații și o pledoarie pentru păstrarea vie a identității românești.
Europa unită înseamnă o diversitate de civilizații a căror identitate este confirmată de patrimoniul cultural național, datoria de prezervare și conservare a lui fiind nu numai una morală ci una care angajează pe toate planurile, moștenirea si cartea de identitate pe care o lăsăm generațiilor viitoare. România este prezentă în Lista patrimoniului cultural imaterial al omenirii cu 10 elemente reprezentative pentru civilizația tradițională, primul element înscris fiind ritualul Călușului. Muzeul Satului este un muzeu viu care încurajează cunoașterea patrimoniului sub toate formele prin acțiuni care promovează respectul pentru patrimoniu ca respect de sine dar și ca oportunitate de regăsire a identității culturale în marele cor european căruia îi aparținem nu doar geografic ci și spiritual/cultural. Patrimoniul cultural imaterial este în primul rând creație; este însă și omul care l-a creat, acum scos din anonimat într-o comunitate păstrătoare de tradiții. Aceste tradiții vor eterniza memoria locului dar o vor transforma în memorie a umanității, căreia îi aparținem noi toți dar important este prin ce ne recunoaștem în această umanitate, afirmă doamna Paulina Popoiu, director general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
