Salveaza o poveste!

În copilărie, cel mai frumos moment de conectare zilnică a părinților cu cei mici, poate fi povestea de seară. Studiile demonstrează că un copil căruia i s-a citit în copilărie este mai “bogat” cu 1 milion de cuvinte, de aceea noua campanie de la Itsy Bitsy FM ajută părinții să salveze aceste povești citite seară de seară, pentru cei mici. Pentru a păstra cu ușurința ritualul de seară în familie este însă nevoie de o vedere sănătoasă și în această pandemie, ochii au fost provocați poate mai mult ca niciodată.

Flower


VEZI REGULAMENT CONCURS >

</br></br>

Prin prezenta declaratie, imi exprim consimtamantul privind prelucrarea datelor cu caracter personal si sunt de acord cu: GDPR...Am peste 18 ani,sunt de acord si indeplinesc conditia

Nume inscris
Poveste salvata
Elena Parciu
Una dintre povestile noastre preferate este Cartea fara poveste. Este atat de speciala pentru noi pentru ca este prima poveste pe care a citit-o singur si am tot recitit-o de nenumatate ori iar una dintre dati am inregistrat-o pe telefon pentru ca sa o avem cu noi. Cartea oricum este pastrata la loc de cinste. 🙂
Mehedintu Alina
Preferata noastră este Alice in Țara Minunilor și am salvat-o înregistrată pe telefon.
Stancea Elena Diana
Am înregistrat-o pe telefon
Pata-Alba Mariana
Povestea noastra am salvat-o citind in fiecare seară câte-o poveste!Cititul este foarte important trebuie sustinut !
JIJIE CORINA
Pe un stik
Lozneanu Ciprian
Pe un CD
LOZNEANU MARIA
Pe un stik
Lozneanu Maria
Pe un stik
Dan Maria
Fetitei mele ii place foarte mult povestea cu Rapunzel. Si pentru ca de foarte mult ori sunt obosita seara la culcare, am mutat cititul povestii inainte de cina, atunci cand si ea si eu suntem mai atente si ne putem bucura de momentele petrecute impreuna mai ales de cand stam mai mult in jurul casei.
Rădulescu Alina
Am creat coperta vie a cărții: decor adecvat și băiețelul meu a întruchipat personajul principal
Dumitrescu Stefanela
Am citit-o cu placere prima dată, apoi am recitit-o ori de cate ori am simțit nevoia sa o răsfoim din nou.Este pusa pe raft alaturi de alte carti dragi fetei mele.Se numeste "Lumea -n gama martiana ",iar una dintre povesti este scrisa de fiica mea mai mare,Dumitrescu Andreea.
Zara silve
Baitu meu imi spunea sai spun poveastea in fiecare seara si am inregistrat povestea.
Miron Cristina
Cred ca povestea mea ar avea un final fericit,unde toata lume este fericita,implinita si cu o nunta mare.
Duciuc Lidia
Bună! Ca să nu fie uitată, am hotărât să o scriu. Este o vorbă care spune: vorba zboară, scrisul rămâne! Și....șsssttt...vă spun un secret: îmi place să scriu povești!
Popa Vasilica
Noi citim mereu povești seara la culcare dar și ziua este foarte important sa avem o vedere buna amintirile le păstrăm în suflet .Și împreună cu ochelarii Essilor.pupici
stoica lidia
din fericire mereu povestea mea este salvata de baiatul meu care atunci cand ajung la final ...imi cere sa ii daruiesc lui personajele ,imaginar si contiunua el creeaza o a doua versiune de poveste !
Cimponeriu Dănut
Eu vreu să salvez povestea Belle și Bestia prin înlăturarea unor părți rele și adăugarea altora bune. VARIANTĂ DUPĂ CIMPONERIU CRISTINA MARIA Odată ca niciodată, într-un sătuc uitat de lume, trăia un tată (Maurice) împreună cu fiica lui, Belle. Belle era cea mai frumoasa fată din sat, dar toți o credeau ciudată, fiindcă citea mult. Când citea, aceasta își găsea alinarea, intrând în lumea de basm, fiindcă, din păcate, aceasta și-a pierdut mama. Tatăl ei era cel mai sărac din sat. El își găsea alinarea prin cioplit lemnul. Cea mai mare statuetă cioplită era chiar cu el și cu mama lui Belle. ֎֎֎ Într-o zi, Maurice a trebuit să plece în pădure să caute lemne bune pentru cioplit care să îi mai aducă ceva bani. După ce s-a urcat pe cal, a întrebat-o pe Belle: -Ce ți-ai dori să îți aduc când mă voi întoarce? -Nimic special. Doar un trandafir. Și aici începe cu adevărat povestea noastră. ֎֎֎ Maurice a călătorit peste mări și țări, și, într-un final, a vândut toate sculpturile pe care le-a făcut. Fericit că a strâns banii de care avea nevoie, s-a hotărât să se întoarcă acasă la fețița lui iubită. Ca să ajungă mai repede s-a hotărât să se întoarcă pe drumul cel mai scurt, prin pădure, chiar dacă era cel mai anevoios. După ce a mers câteva zile, a văzut un castel mare, ponosit și sumbru, care avea însă cea mai minunată grădină pe care a văzut-o. Și-a adus aminte de promisiunea făcută lui Belle. A descălecat pentru a rupe un trandafir din grădina castelului. A ales un boboc roz, care era cel mai frumos și mai parfumat dintre toți boboci din grădină. Când a rupt bobocul, o mână rece și păroasă l-a atins pe spate. Maurice era așa de speriat, încât nu mai putea vorbi: - CINE EȘTI TU?! ȘI CE VREI?! tună bestia. - E-eu n-nu vreau d-decât un trandafir p-pentru f-fiica mea Belle. -DACĂ ÎNTR-ADEVĂR ASTA VREI ȘI FIICA TA TE IUBEȘTE, DOVEDEȘTE-O. FĂ CUMVA SĂ-ȚI CHEMI FIICA FĂRĂ SĂ PLECI DE AICI. DACĂ VINE, ÎNSEAMNĂ CĂ TE IUBEȘTE. DAR DACĂ NU VINE VEI RĂMÂNE AICI PÂNĂ TE VA GĂSI. Tatăl lui Belle, știind că amândoi se cunosc foarte bine, nu se sperie de loc de această propunere. -Foarte bine, spuse Maurice. S-a dus la calul lui, Tunet, și i-a spus: -Du-te, Tunet, du-te. Du-te acasă ca vântul și ca gândul. Dă-i lui Belle de înțeles că ceva nu e bine. Dar dacă totuși nu te înțelege, trage-o de bluză până va veni. Și să nu te întorci fără ea. Tunet a plecat în galop. Când a ajuns acasă, Belle a înțeles repede că Tunet vrea să-l urmeze. Așa că Belle a încălecat pe el și au plecat în galop spre castel. Au ajuns după două zile și două nopți, fiindcă Tunet își dădea toată silința să alerge cât mai repede. Când a văzut-o pe Belle, bestia a înlemnit. Nu credea că este posibil așa ceva. - Ești de acord să rămâi aici cu mine în locul tatălui tău? a întrebat-o bestia -Și pe el îl lași să plece? -Da. Fără să ezite, Belle a spus: - Sigur că rămân. Fac orice pentru tatăl meu iubit. Când a văzut că Belle vrea să rămână cu el pentru a-l scăpa pe tatăl ei, bestia a înțeles ce înseamnă iubirea cu adevărat. Au început să-i curgă lacrimi. Belle a profitat de moment și s-a dus să-și ia tatăl în brațe. Atunci a avut loc miracolul. Cea mai strălucitoare lumină pe care a văzut-o cineva venea chiar de la bestie. Într-o clipă, îngrozitoarea bestie s-a transformat în cel mai frumos prinț. Au știut că se potrivesc încă din prima clipa în care cei doi s-au privit în ochi. Și atunci, toți slujitorii, care pâna atunci au fost statui de piatră și diferite obiecte din castel, s-au trezit la viață, și tot castelul a prins culoare. -Ce se întâmpă aici?întrebă Belle speriată Prințul împreună cu slujitorii săi le-au explicat lui Belle și tatălui ei că, într-o zi o bătrânică săracă i-a cerut adăpost și un pahar cu apă. Prințul a refuzat-o fiindcă era săracă și el considera că oamenii săraci nu au ce căuta la el în castel. Atunci bătrâna s-a transformat într-o vrăjitoare urâtă; imediat a vrăjit toți oamenii din caste liar pe prinț l-a transformat într-o bestie. Vraja urma să se destrame atunci când prințul va înțelege ce înseamnă să iubești cu adevărat. -De când ești așa? întrebă Belle -De câteva secole. ֎֎֎ A venit în sfârșit ziua nunții lor. Belle și tatăl ei s-au mutat la castel împreună cu prințul. Toți slujitorii și sătenii au venit la nunta lor. Au avut cea mai mare și mai fruoasă nuntă. După nuntă toți au trăit fericiți și în pace. ⸙ Sfârșit⸙
Zara silve
Baitu meu imi spunea sai spun poveastea in fiecare seara si am inregistrat povestea.
Crăciun Rita
Și-am încălecat pe-o sa, și am spus povata asa! Alexandra citea și ținea cartea foarte aproape de ochișori și clipe cam des,a-mi a rezolvat problema mergând cu fetita la cabinetul oftalmologic. Acolo doamna doctor oftalmolog după un control amănunțit ne-a prescris sa purtam ochelari. Ptr a fi în pas cu moda mami și fetita au ales o rama de ochelari super frumoasa cu personaje Disney. Și uite asa am rezolvat problema ochisorilor.
Budeanu Cristina
Si în final Alba-ca-Zăpada a trait fericita alături de prietenii sai.
Budeanu Cristina
Si în final Scufita Roșie și bunica au fost salvate de vânătorul iscusit.
Ariton Mihaela
In mail
Nicolae Claudia
În povestea mea am adaugat multe zâmbete și multă voie bună și așa am salvat povestea
Nicolae Adrian
Eu am salvat povestea mea, cu un final fericit in care toata lumea era fericita
Ciurea Mihaela
Mami nu mai vede cum trebuie,literele se amesteca și sunt cuprinse de o ceata densă așa că micuța Thea se ridică din pătuț și i aduce mamei ochelarii ?și cel mai mare noroc e că mami știe poveștile pe de rost pt că și ei îi citeau bunicii povesti înainte de culcare. Noi salvăm poveștile împreună
Viorica Iancu
Povestea Scufita Rosie, o spunem in fiecare seara. Scufita s- a intalnit cu lupul cel viclean care a salutato - Buna ziua, scufita rosie! - Buna ziua, domnule lup... . Cei doi devin prieteni de nadejde;))
Stiniguta Ramona
Prin transmiterea ei din generație în generație
Ionela Hodorca
Salvăm povestea de seara in memorie. Povestim si reinventa povesti pe baza la celor întâmplate în decursul zilei.
Tatar Bernadett
Povestirile sunt o parte importantă a tuturor culturilor din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Din gură în gură, oamenii și-au transmis mereu mesajele către generațiile următoare, împărtășind experiențe, trăiri și valori. Fiecare dintre noi își amintește istorisiri și întâmplări povestite de bunicii noștri la masa de sărbătoare sau la gura sobei într-o seară rece de iarnă. Vremurile se schimbă, dar amintirile lor ne ajută să ne imaginăm cum le era viața în timpul tinereții, care le-au fost trăirile și aventurile, ce așteptări aveau. Pornind de la intenția de a păstra valorile istorice ca parte a patrimoniului cultural imaterial, această culegere de povestiri adună împreună intâmplări din trecut, legende locale și evenimente ce au avut loc în Soroca cu ani în urmă. Prin intermediul acestor povestiri adunate de către copii de la bunicii lor, facem conexiuni între generații, contribuind astfel la păstrarea memoriei despre unele locuri sau evenimente demult uitate.
Vlad Eliza
Cum salvam povestea "Scufita Rosie" pentru a nu fi atat de dura copiilor? De exemplu, bunica nu mai este inghitita de lup, ci inchisa in dulap. Intr-un final bunicuta scapa din dulap, chiar in momentul cand Scufita Rosie ajunge la ea acasa. Lupul este "urecheat si mustrat" de catre Scufita Rosie si bunicuta, si realizeaza cat de tare a gresit.
Ciocoiu Nicoleta
povestea am salvato în fata copilului cu tact si calm si mici trucuri dar încrederea răbdarea este salvatoare .
Adriana Rogojinaru
Scufita Rosie nu s-a intalnit cu lupul, ci cu o veverita Vanilina care i-a aratat un drum foarte scurt catre bunicuta. Acolo bunicuta le-a asteptat cu placintele cu branza calde, apoi le-a spus povesti.
Bosinceanu Klara
Prin imaginatie multa
Vica zara
Baitu meu imi spunea sai spun poveastea in fiecare seara si am inregistrat povestea.
Rădulescu Alina
Am scris-o, am salvat-o pe desktop și am distribuit-o. Dacă o povestim seară de seară, am și învățat-o.
Murarasu Oana Nicoleta
Noi salvam povestile impreuna deoarece avem grija sa mancam multe afine in sezon si apoi le punem la congelator. Mergem la oftalmolog o data pe an. Mancam sanatos alimente bogate in luteina, vitamina E, C, omega si zinc.Nu facem abuzuri. Eu m-am lasat de fumat deoarece acesta putea sa ma duca la catarcta in timp. Purtam ochelari de soare care ne protejeaza de razele ultraviolete nocive ale soarelui.
Nica Doinita
Inventam o noua varianta a povestirii noastre despre steaua preferata "Luceafarul".
Rogojinaru Sergiu
In Capra cu Trei Iezi, mama trebuia sa puna vizor la usa ca iezisorii sa vada ca este lupul.
Zara Carmen
Baietelul meu vroia mereu sa ii spun aceeasi poveste. Mereu acceeasi, pana ajunsesem sa uit originalul. Asa ca mi-a venit o idee. Mi-am inregistrat vocea, salvand povestea pe un reportofon. In acest fel baietelul meu adormea fericit, crezad ca eu ii vorbesc intruna. Putea sa asculte povestea preferata, chiarbde mama lui mereu.
Banica Simona
Am salvat povestea mea facand un album plin de poze din copilarie si pana acum.
Nohai Jozefina
De fiecare dată când îi citesc povestea Scufița Rosie, varianta originală,puiutului meu,el începe să plângă cand ajungem la mâncatul bunicuței,de aceea întotdeauna schimb povestea...În varianta noastră,bunicuța își dă seama că nu este nepoțica ei la ușă și se ridică din pat ,își ia pușca de sub pat,se ascunde după ușă,îi răspunde lupului,invitându l în casă.In momentul în care lupul intră,bunicuța îl amenință cu pușca.Ca să scape, lupul jură că devine vegetarian???.Luca e așa de mulțumit de varianta asta,incât ,la grădiniță,o contrazice pe doamna educatoare,cu privire la desfășurarea acțiunii poveștii!??
Mocanu Ana Maria
Am rugat-o pe mami sa cumpere o lampa speciala de pus pe carte, pentru a putea citi povestile mai clar.
Popa Constantin
Am înregistrat audio pe smartphone povestea favorită a băiețelului meu “Călătoriile lui Gulliver “.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

s