Fabulatie si minciuna

V-ati prins copilul cu o minciuna, mai nevinovata sau, dimpotriva, incercand sa ascunda o situatie grava?

  Iata care sunt principalele motive pentru care mint copiii:

1. din nestiinta. Copiii au intotdeauna raspuns la toate intrebarile. In felul lor personal, gasesc explicatii pentru lucrurile si intamplarile cu care intra in contact si, cu candoare, dau explicatii originale, care ne fac sa radem.

2. de frica. Daca a gresit, daca nu a respectat vorbele parintilor sau daca asteptarile familiei sunt prea mari in comparatie cu posibilitatile micutului, pentru a scapa de pedeapsa, singura solutie gasita de copil este minciuna.

3. pentru a atrage atentia. Indiferent de ce spune sau in fata cui o spune, copilul minte cu scopul de a fi in centrul atentiei.

4. de rusine. In cazul in care situatia materiala sau familiala nu este prea grozava, copilul poate ajunge sa isi construiesca in fata celorlalti o alta viata, mai buna.

5. imaginatia si creativitatea copiilor este foarte dezvoltata. Multi copii “mint” frumos. De fapt, ei sunt inventivi, doresc sa ne impresioneze si sa ne binedispuna. Ei cred ceea ce spun, nu uita sirul intamplarilor si construiesc adevarate povesti despre prietenii lor imaginari, despre jucariile lor sau personajele preferate din carti sau desene animate.

Asadar, in cele mai multe cazuri, minciuna copilului este ceva obisnuit, nu ar trebui sa ne alerteze, dar nici s-o tratam cu indiferenta. Pana la varsta de 6 ani, micutul nu constientizeaza care este limita dintre real si imaginar si va spune minciuni mai degraba nevinovate. In acest caz, nu trebuie sa ne ingrijoram, ba dimpotriva, putem chiar sa-i incurajam pe copii sa ne povesteasca tot ce le trece prin cap, pentru a le antrena imaginatia.

Abia dupa varsta de 7 ani ar trebui sa incepem sa ne facem griji. Adesea, in incercarea lor de a nu-si dezamagi parintii, copiii incep prin a-si acoperi micile greseli, care sunt firesti, iar ulterior ajung sa construiasca adevarate scenarii. Multi dintre ei chiar cred ce spun si nu mai disting intre minciuna si adevar. Este foarte important sa nu se ajunga in aceasta situatie. Parintii sa nu ridice stacheta prea mult si sa arate intelegere si dragoste ori de cate ori copiii nu vin acasa cu nota maxima.

Atunci cand descoperim ca fiul sau fiica noastra a mintit, indiferent de imprejurare, primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa depistam motivul minciunii, dupa care trebuie sa luam masuri. Sa discutam cat se poate de serios cu copilul, sa ii explicam care sunt consecintele minciunii si sa-i oferim sprijin, in functie de motivul avut ca sa minta. In niciun caz nu trebuie sa actionam cu violenta, pedepse sau amenintari, deoarece copilul se poate inchide in sine si mai mult, nu va mai avea incredere in cei din jur si va folosi o noua minciuna cu viitoarea ocazie. Minciuna va deveni arma lui in fata celorlati, putand sa ajunga mai tarziu la tulburari de comportament, mitomanie sau chiar savarsirea unor infractiuni.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

s