De vorba cu autorul seriei Jurnalul unui pusti

Am avut super ocazia sa il intalnesc pe autorul american Jeff Kinney, cunoscut de copii pentru seria Jurnalul unui pusti. Am povestit amintiri din copilarie, am ras si am comparat vremurile trecute cu cele de acum. Citeste aici tot interviul.

Cu ocazia lansarii volumului 10 din seria Jurnalul unui pusti, intitulat Ca pe vremuri, Jeff Kinney a facut un popas si in Romania, cu ajutorul Editurii Arthur, chiar de Mos Nicolae. Cu prilejul acestui cadou atat de frumos, m-am grabit sa stau si eu de vorba cu el, pentru a ne aminti impreuna daca chiar era mai bine cand eram noi copii sau daca schimbarile sunt bune.

Seria Jurnalul unui pusti este povestea nazdravanului Greg Heffley, care isi scrie aventurile intr-un jurnal, cu desene simple, ca de copil. A fost un succes inca dinainte de a fi tiparita. Inainte sa existe cartile, jurnalul lui Greg a strans peste 20 de milioane de vizualizari on-line.

De cand a fost lansat primul volum si pana in prezent, cu trei filme bazate pe carti si o multime de premii castigate, Jeff Kinney a fost incununat de succes. Cum a devenit preferatul copiilor si ce crede despre pasiunile celor mici? Afla aici.

Oana Anghel: La ce sa ne asteptam de la Greg in noile sale aventuri?

Jeff Kinney: In noua carte, ma bazez pe ideea: „Chiar era viata mai buna, pe vremuri?” Cred ca noi, ca parinti, le spunem mereu copiilor nostri ca viata era mai buna pentru generatia noastra decat pentru noua generatie. Cred ca acest lucru s-a spus despre fiecare generatie.

Asa ca, am explorat putin aceasta idee. In carte, familia si tot orasul trebuie sa nu mai foloseasca dispozitive electronice, timp de un weekend. Ceea ce este foarte greu pentru toate personajele. Nici eu nu cred ca as putea face asta. Stiu sigur ca ai mei copii nu ar putea.

O.A.: Greg a fost descris ca fiind egoist, neastamparat si necinstit. Totusi, copiii il iubesc si se raporteaza la el. De ce crezi ca se intampla asta?

Jeff Kinney: Cred ca motivul este ca si copiii sunt la fel. Cred ca orice persoana este asa, intr-un fel. Iar Greg este la o varsta la care este prins intre a fi un copil egocentric si un adult care devine mai constient de lumea din jurul sau. Asa ca, eu consider ca oricine il critica prea mult pe Greg nu intelege ideea ca este vorba despre o persoana care inca nu este pe deplin formata. Pana la urma, de aici vine tot umorul.

O.A.: Pentru ca tot ai adus vorba de varsta adulta, stiu ca ai spus ca vrei sa il tii pe Greg in scoala generala pentru totdeauna. De ce nu creste? Cum ar fi el ca adult?

Jeff Kinney: Nu sunt sigur cum ar fi el ca adult, dar ma bucur ca nu trebuie sa imi fac griji despre asta. Obisnuiam sa il vad pe Greg ca un personaj literar. Iar un personaj literar, ca Harry Potter, trebuie sa creasca. Totusi, acest lucru ii fura putin din farmec, intrucat, pentru un personaj ca Harry Potter, exista un final categoric al povestii. Nimeni nu vrea sa citeasca despre Harry la varsta adulta; nu vrem sa citim despre problemele sale, cum pune bani deoparte pentru pensie, despre divortul lui sau alte lucruri de genul acesta. Vrem sa il tinem mereu tanar.

Si cred ca acesta este avantajul unui personaj desenat: ca autor, nu esti responsabil sa il faci sa se schimbe. De fapt, vrei ca el sa ramana mereu la fel.

O.A.: Inteleg ce vrei sa spui. Eu chiar am crescut cu Harry Potter. Pentru tine, care au fost influentele literare in copilarie?

Jeff Kinney: Am inceput cu autoarea Judy Blume, care scria, in mare parte, pentru fete. Apoi, cu timpul, am ales cartile fantasy, odata ce am inceput sa imi descopar propriile pasiuni. Mi-au placut autori precum J.R.R. Tolkien, Terry Brooks si Piers Anthony.

O.A.: Ce carti crezi ca ar trebui sa se afle mereu pe raftul unui copil?

Jeff Kinney: Carti care il intereseaza pe copil in acel moment. Cred ca atunci cand noi, adultii, incercam sa le dam copiilor nostri carti pe care noi insine le-am citit sau am fost obligati sa le citim in copilarie, nu este neaparat alegerea corecta.

Cartile pot deveni invechite. Chiar si cartile scrise de mine ar putea deveni demodate, in 20-30 de ani.

Am incercat sa le citesc copiilor mei niste carti la care tineam foarte mult in copilarie si chiar a fost dificil. Proza era foarte diferita fata de cum se scrie in prezent.

Asa ca, eu cred ca un copil ar trebui sa citeasca ceea ce il intereseaza. Si curiozitatea sa va creste cu timpul, pe masura ce cresc mai mult.

O.A.: Te-ai asteptat vreodata ca seria Jurnalul unui pusti sa aiba atata succes? Au fost vandute peste 150 de milioane de exemplare si titlurile tale au castigat, aproape in fiecare an Cartea Preferata a Copiilor, la Nickelodeon Kids’ Choice Award.

Jeff Kinney: Intr-adevar, este incredibil! Nu, nu m-am asteptat la asta deloc. Eu visam sa devin un mare caricaturist, dar nu era un vis prea realist. Era mai mult o aspiratie. Ca si cand as fi zis ca vreau sa fiu presedinte.

Nu iau de bun faptul ca am avut succes cu aceste carti. La fel de bine, puteam sa sa nu am succes si sa fiu un scriitor frustrat. Asa ca, ma simt norocos.

O.A.: Care este cel mai dragut cadou pe care ti l-a dat vreun fan?

Jeff Kinney: Imi place cand un copil deseneaza. Uneori, cei mici dedica mult timp desenelor lor. Iar cand mi le ofera, imi vine sa le spun ca ar trebui sa le pastreze ei, dar simt ca este un gest foarte special. Asta imi arata ca au un spirit generos.

Astazi a fost o zi cu adevarat semnificativa pentru mine. Nu am mai fost in Romania pana acum, asa ca nu am putut sa imi imaginez ce inseamna cartile mele pentru generatia de copii de aici. A fost foarte impresionant pentru mine.

O.A.: Dar in ceea ce priveste desenele tale, desenai si in copilarie?

Jeff Kinney: Eu sufar de ADHD, asa ca, in copilarie desenam pentru a fi atent. Imi venea foarte greu sa raman atent la scoala, in clasa sau in timpul unei prelegeri. Chiar si acum, imi este greu sa fiu atent, in timpul unei intalniri de afaceri. Asa ca, faptul ca desenez ma ajuta sa ma concentrez.

Cand eram copil, desenatul meu nu era privit cu ochi buni. Dar cred ca acum educatorii au devenit mai constienti ca oamenii ca mine au nevoie sa faca ceva, pentru a fi mai atenti.

O.A.: Desenezi si la serviciu, in timpul sedintelor?

Jeff Kinney: Da. Am si un job obisnuit [n.r.: pe langa cel de autor] si toata lumea intelege ca am nevoie sa fac asta. Uneori, aduc foi de hartie si pixuri special pentru mine, pentru ca stiu ca as lua-o razna daca ar trebui doar sa ascult.

O.A.: Care este sfatul tau pentru copiii care vor sa iti calce pe urme, care sunt creativi sau care sunt foarte pasionati de ceva?

Jeff Kinney: Ceea ce le spun copiilor care sunt interesati sa creeze ceva este ca au oportunitatea de a munci. Exista o carte numita „Outliers: The Story of Success”, de Malcol Gladwell, care spune ca, pentru a deveni un expert in orice domeniu, este nevoie sa dedici 10.000 de ore.

In ziua de azi, tentatia este sa iti postezi creatiile pe Facebook sau pe Twitter. Primesti like-uri si un feedback imediat. Dar, pentru a crea cu adevarat ceva de valoare, este nevoie de timp. Asa ca, le recomand copiilor sa dedice timp pasiunilor lor.

O.A.: Care este o amintire haioasa de cand erai tu scolar?

Jeff Kinney: Cam orice lucru amuzant care mi s-a intamplat a ajuns in cartile mele. De exemplu, eu si cu un prieten ne-am decis sa facem un bulgare de zapada imens. Voiam sa fie enorm! Dar nu stiam ca, odata ce ar fi ajuns pe la un metru inaltime, ar fi devenit prea greu de rostogolit. Dar am continuat sa il rostogolim si am ajuns sa strangem toata iarba de pe peluza prietenului meu. Asa ca, bulgarele nostru de zapada a ajuns sa fie o sfera oribila, acoperita cu iarba. Si i-am si distrus gazonul prietenului meu.

O.A.: Dar copiii tai, Will si Grant, fac nazbatii?

Jeff Kinney: Nu prea fac nazbatii. Asta a fost ceva care m-a cam surprins, pentru ca eu mereu intram in bucluc, cand eram mic. Luam decizii gresite, eram neastamparat si minteam mult. Dar copiii mei cresc fara astfel de probleme. Uneori, imi fac griji ca nu par sa greseasca. Ma gandesc ca poate pastreaza totul pentru mai tarziu.

O.A.: Sau poate se furiseaza atat de bine, incat nici nu iti dai seama. Cand nu esti Jeff Kinney – autorul si esti doar Tata, cum petreci timp in familie? Ce faceti impreuna?

Jeff Kinney: Cel mai mult imi place sa merg la meciuri de baschetbal. Avem bilete la Celtics pentru tot sezonul; e echipa mea preferata. Asa ca, oricand am o ocazie, imi duc copiii la meci.

O.A.: Stiu ca, pe langa Jurnalul unui pusti, ai facut o multime de lucruri frumoase. Ai creat site-ul pentru copii Poptropica, ai lansat libraria-cafenea An Unlikely Story. Ce urmeaza?

Jeff Kinney: Cred ca mai multe filme si niste animatii de sarbatori si un spectacol muzical [n.r.: bazate pe Jurnalul unui Pusti]. Abia incepem spectacolul in Minneapolis. Am vazut o versiune de inceput si e foarte amuzant, asa ca sunt plin de speranta.

Interviu realizat de: Oana Anghel – Redactor Itsy Bitsy


Ultimele articole

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

s