Sistemul imunitar este mai puternic la copiii hraniti la san, iar infectiile, afectiunile digestive si cele de la nivelul sistemului osos sunt mai rare la maturitate in cazul lor.In Romania, doar 12% din sugari sunt alaptati exclusiv in primele luni de viata, asa cum recomanda Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).
Efectele benefice ale alaptarii nu sunt doar cele imediate, ci se continua pe termen lung, sanatatea adultului fiind influentata in mare parte de decizia mamei de a-si hrani sau nu bebelusul la san. Diferentele de dezvoltare dintre copiii care au primit lapte de formula si cei care au fost alaptati sunt dovedite de numeroase studii. Scheletul copiilor hraniti cu lapte de formula este mai greu si mai dens, iar greutatea lor este mai mare decat a celor alaptati. Iar aceste aspecte, contrar aparentelor, nu sunt un lucru bun, fiindca, in multe cazuri, indica un risc sporit de obezitate la adolescenta si la varsta adulta.
„Laptele matern este perfect biocompatibil cu organismul copilului, fiind foarte usor asimilat de organism. Prin urmare, nu este nevoie de cantitati mari pentru ca bebelusul sa fie satul”, explica Raluca Petre, consilier in alaptare la Asociatia pentru Nastere Naturala si Alaptare (ANNA).
Potrivit specialistei, laptele de formula nu reproduce fidel compozitia laptelui matern. Mai mult decat atat, nu este digerat cu usurinta, fiindca nu este compatibil genetic cu organismul lor. „Pentru a compensa biodisponibilitatea redusa, laptele praf este mai bogat in nutrienti si in proteine care nu corespund nevoilor copilului, ci pot fi in exces, si nici nu contine anticorpi, hormoni de relaxare si endorfine, asa cum este cazul laptelui matern”, mai spune consilierul in alaptare Raluca Petre.
Compozitia florei intestinale este sensibil diferita in functie de tipul de lapte consumat de copil. In cazul celor alaptati, frecventa este bacteria Lactobacillus bifidus, implicata in mentinerea echilibrului la nivelul florei intestinale. Aceasta bacterie impiedica multiplicarea unor bacterii nocive si, in acest fel, previne o serie de boli cu origine la nivelul tractului intestinal. De asemenea, in tractul digestiv al copiilor alaptati se gaseste si o enzima (lysozime), un antimicrobian natural care protejeaza stomacul de infectii si de inflamatii. In schimb, in cazul copiilor hraniti cu lapte de praf, bacteriile benefice si enzimele sunt in cantitati insuficiente pentru a oferi protectie si pentru a asigura sanatatea optima a digestiei.
Pe de alta parte, laptele matern contine mai mult colesterol decat laptele praf, iar expunerea la colesterolul din laptele mamei pregateste organismul sa metabolizeze eficient acest compus. Riscul mai mare de obezitate, sindrom metabolic si de boli de inima la copiii hraniti cu lapte praf este determinat si de o metabolizare diferita a grasimilor.
Carenta de fier si rahitismul sunt urmari ale alimentatiei gresite a copiilor din zonele rurale sarace din Romania, arata un studiu realizat in aceasta vara de organizatia nonguvernamentala World Vision Romania. Cauza principala este renuntarea la alaptare si hranirea bebelusilor cu lapte de vaca, situatie semnalata in 30% din cazurile in care bebelusii au fost intarcati. „Fiecare specie are lapte specific, de aceea nu se potriveste speciei umane laptele de vaca”, precizeaza consilierul in alaptare Raluca Petre. Daca in cazul laptelui matern, bebelusul asimileaza fierul in proportie de 34%, in cazul laptelui de vaca, asimileaza fierul doar in proportie de 10%.
Sursa: Adevarul
