Urmareste emisiunea „In direct cu Urania Cremene” in fiecare joi, de la 11:00 la 12:00, la radio sau pe Facebook Itsy Bitsy, unde emisiunea e transmisa LIVE.
In prima editie din aceasta toamna a emisiunii pe care o realizeaza la Itsy Bitsy, Urania Cremene a vorbit despre inceputul scolii in noile conditii de organizare, despre modul in care copiii sunt afectati de aceste conditii, dar si despre cum ne putem ingriji nu doar de sanatatea lor fizica, ci si de cea emotionala si relationala.
Inceputul noului an scolar ne-a adus pe toti in fata unei noi realitati si a unor reguli la care nimeni nu s-ar fi gandit cu un an in urma, de la urmarea unor scenarii diferite de activitate pentru fiecare scoala la purtarea obligatorie a mastii in timpul orelor.
Dincolo de diferentele de opinie pe care le remarcam in jurul nostru cu privire la contextul actual, suntem cu totii de acord ca situatia este dificila pentru toata lumea.
Abordand situatia din perspectiva teoriei autodeterminarii si a nevoilor psihologice de baza, Urania a oferit o perspectiva care sa ne ajute sa anticipam eventualele consecinte ale noului context si sa le prevenim prin comportamentele noastre si prin ceea ce putem face, ca parinti, inainte si dupa scoala, pentru copiii nostri.
Asemenea multor parinti, Urania Cremene a ales sa il trimita pe copilul ei la scoala, deoarece considera ca „scoala este despre conectare – in primul rand cu cadrele didactice, mai apoi cu ceilalti colegi. Si ca invatarea are nevoie de acest cadru.”
Cu toate acestea, recunoaste ca nu se astepta ca revenirea la scoala sa se faca in conditiile actuale, cu purtarea mastii pe fata pe toata durata orelor, cu viziere, fara a li se da copiilor posibilitatea de a se juca impreuna, de a se imbratisa, de a face schimb de obiecte, etc.
E firesc sa ne intrebam, in noul context, cum e afectata sanatatea emotionala si relationala a copiilor, dar si cat de eficient mai este actul educational.
Efectele purtarii mastii asupra actului educational
Purtarea mastii in timpul orelor este unul din cele mai discutate aspecte legate de inceputul acestui an scolar.
Urania atrage atentia asupra faptului ca, dincolo de faptul ca purtarea mastii la clasa le ingreuneaza copiilor respiratia, actul educational se intampla foarte greu in aceste conditii.
Cuvintele nu se aud mereu foarte clar prin masca, iar faptul ca elevii nu pot „citi” mimica faciala a profesorului face invatarea destul de dificila.
“Majoritatea expertilor in educatie formala pe care i-am studiat in mediul online au sustinut (…) sa se pastreze toate masurile de siguranta, mai putin aceasta, de a purta elevii masca in sala de curs.” – spune Urania Cremene.
In plus, multe cadre didactice ar putea apela la amenintari nepotrivite pentru a-i face pe copii sa respecte noile masuri impuse.
In acest context, expertul in parenting face apel la parinti si la cadrele didactice sa abordeze cu responsabilitate comunicarea regulilor de respectat, fara amenintari si exagerari, pentru „a face ca aceasta realitate sa fie perceputa de catre copii in mod echilibrat”.
Cum le sunt implinite copiilor nevoile psihologice in noul context?
Urania Cremene apeleaza la teoria autodeterminarii pentru a ne oferi o perspectiva asupra realitatii cu care se confrunta copiii in noul context scolar.
Conform acestei teorii, fiecare dintre noi, adult sau copil, are trei nevoi psihologice de baza pe care urmareste sa le satisfaca, intr-un fel sau altul. E vorba de nevoia de conectare (vreau sa fiu vazut, valorizat, unic, vreau sa ma simt important, vreau sa simt ca apartin), nevoia de competenta (vreau sa invat, vreau sa ma dezvolt, vreau sa fiu in stare) si nevoia de autonomie (vreau sa iau decizii, sa fac alegeri, sa ma simt sursa propriilor mele actiuni).
Indiferent de locul in care suntem si de persoana cu care relationam, avem nevoie sa ne satisfacem aceste nevoi psihologice de baza in fiecare zi, pentru a ne mentine intr-o stare de echilibru.
Analizand din perspectiva teoriei autodeterminarii noile conditii in care se desfasoara scoala in sistemul fata in fata e usor de intuit ca aceste nevoi sunt greu de satisfacut, considera Urania.
„Din aceasta perspectiva am tras un semnal de alarma cu privire la cum arata realitatea copiilor nostri astazi. (…) Nevoia de conectare nu le va mai fi satisfacuta, pentru ca nu mai pot vedea, nu mai sunt vazuti, valorizati, respectati; mult din ceea ce inseamna relationare este restrictionata; jocul, care face parte din realitatea unui copil, nu se mai poate intampla; imbratisarile, care sunt vitale pentru dezvoltarea emotionala, mai cu seama la varste mici, nu se mai pot intampla. Si, pe langa nevoia de conectare, care nu le mai este satisfacuta la scoala, nevoia de competenta e putin satisfacuta. (…) Si, nu in ultimul rand, este nevoia de autonomie. (…) Foarte multe restrictii nu satisfac, evident, nevoia de autonomie.” – Urania Cremene
Stresul afecteaza invatarea
Pe langa faptul ca nevoile de conectare, competenta si autonomie le sunt insuficient sau deloc satisfacute, copiii resimt si foarte mult stres in aceasta perioada, fie din partea parintilor, fie din partea cadrelor didactice sau a altor adulti din preajma lor.
Stresul resimtit face ca organismul sa intre intr-o stare de supravietuire, care face foarte dificila invatarea – care se intampla intr-o stare conectata, relaxata, placuta.
Apel la grija, nu la panica. Frica parintilor devine frica copiilor
Fara a minimiza seriozitatea actualei pandemii de coronavirus si a nevoii de a ne proteja unii pe ceilalti, putem sa ne reanalizam perspectiva asupra situatiei, pentru a nu le transmite copiilor frica noastra.
“Copiii nostri au nevoie, AU NEVOIE sa simta ca lumea in care traiesc este una sigura. Altminteri, avem toate sansele sa crestem o generatie de oameni anxiosi, iar nevoia de relationare sa nu se mai intample in mod firesc. Pentru ca in sintagma de distantare sociala noi transmitem copiilor nostri ca fiecare a doua persoana sau fiecare celalalt este un potential pericol. Ori asta nu este sanatos pentru tot ce inseamna dezvoltate emotionala”, considera Urania Cremene.
Cum le putem satisface copiilor nevoile de autonomie si competenta in aceasta perioada?
Realitatea din afara casei e plina de restrictii si responsabilitati si nu le permite copiilor sa-si satisfaca pe deplin nevoile de autonomie si competenta, dar putem totusi, ca parinti, sa echilibram aceasta situatie in timpul (chiar daca putin) petrecut impreuna.
„Daca noi ne propunem continuu, constant, constient (…) sa umplem copiilor nostri rezervorul de conectare, de competenta si de autonomie – asadar, este un efort constient al parintelui care isi propune sa faca treaba asta – avem sanse foarte mari sa echilibram aceasta realitate.” – e de parere Urania Cremene.
Urmareste podcastul de mai jos si afla ce putem face, concret, pentru a le satisface copiilor nevoile psihologice de baza in aceasta perioada, in timpul pe care il petrecem impreuna, in familie:
Gasesti toate podcasturile emisiunii AICI.
Redactor articol: Georgiana Purcarea
Si noi am ales sa trimitem copilul la scoala, chiar daca nu isi poate imbratisa prietenii si colegii macar socializeaza si se afla intr-un mediu diferit de cel de acasa. Am vazut cat a stat acasa in fiecare zi cat de mult se plictisea si cat de mult isi dorea sa iasa afara la joaca desi noi ne-am straduit in fiecare zi sa avem activitati distractive.