In Romania s-a perpetuat conceptia – gresita – ca moasa este un subordonat al medicului in echipa care trebuie sa conlucreze pentru bunul mers al oricarei nasteri si sarcini.
Interviu cu Ana Maita, realizat de Adriana Titieni in cadrul emisiunii Meditatii pentru parinti
Ana Maita este presedintele Asociatiei Mame pentru Mame si mama a doi copii, pe care i-a nascut acasa, nevoita fiind de inflexibilitatea unui sistem medical care, din pacate, in procesul nasterii nu pune accent pe nevoile individuale ale gravidelor, ci pe indeplinirea tuturor procedurilor medicale dintr-un standard, dintr-un protocol, de cele mai multe ori desuet, care nu mai este la curent si nu mai este adus la zi, aliniat la standardele din strainatate.
Adriana Titieni: In urma cu cateva saptamani s-a desfasurat, la Bucuresti, un simpozion intitulat “Moasa independenta – veriga lipsa”. De ce este moasa veriga lipsa si si-a propus acest eveniment?
Ana Maita: A fost un simpozion pe care il consider binevenit si necesar. M-a bucurat mult initiativa Irinei Popescu, presedintele Asociatiei pentru Nastere Naturala si Alaptare, care a organizat acest eveniment. A fost un eveniment inovator in Romania – din toate punctele de vedere –, pentru ca s-a referit la o forma de practica a moaselor, care din pacate in tara noastra nu mai exista de foarte mult timp. In cadrul simpozionului am prezentat si noi feedbackurile primite, de-a lungul timpului, de la membrii Asociatiei, de la mame, gravide care isi planifica o nastere frumoasa, iar ideea principala este ca exista o nevoie foarte mare in comunitate de a schimba ceva in bine in procesul nasterii. Iar persoana care trebuie sa vina in intampinarea acestei dorinte din comunitate este moasa.
Am fost foarte neplacut surprinsa cand am realizat ca o mare parte dintre romani nu stiu ce inseamna o moasa. Asta in conditiile in care, pana la 1930-1960, existau generatii intregi nascute doar cu moase. Moasa era o persoana respectata, era un stalp al comunitatii, o sursa de informatii de incredere in ceea ce priveste sanatatea reproducerii, educatia prenatala si postnala, chiar si in ceea ce priveste educatia sexuala. Cu alte cuvinte, moasa indeplinea o multime de roluri extrem de importante pentru sanatatea unei comunitati.
Ce este imbucurator este ca intre timp a existat o “lupta” pentru ca moasa sa isi pastreze denumirea. La un moment dat s-a dorit desfiintarea denumirii de moasa si transformarea ei in “asistent de obstetrica-ginecologie”, dar nu s-a reusit asta pentru ca au fost facute niste eforturi la nivelul profesiei de a pastra denumirea de moasa, care exista in toate limbile si in toate tarile civilizate. Mai important este ca s-a infiintat un sistem de educatie universitara bine organizat din punct de vedere teoretic, dar deficitar din punct de vedere practic.
Adriana Titieni: E adevarat. Irina Popescu ne-a povestit ca foarte putine spitale din Romania primesc moase sa-si faca practica in spitale, foarte putini medici le permit moaselor sa asiste nasteri.
Ana Maita: Este, din nefericire, o realitate trista. Vreau sa reamintesc ca nasterea fiziologica, normala, urmarirea unei sarcini fiziologice si consilierea postnatala intra in atributiile directe ale moasei. Trebuie sa ne gandim la moasa ca fiind specialistul pe fiziologia nasterii – a sarcinii, a nasterii si a perioadei postnalate (tot ce inseamna alaptare, ingrijira nou-nascutului si chiar urmarirea sanatatii lui).
Trebuie ca lumea sa inteleaga ca moasele trebuie sa isi recapete drepturile profesionale, drepturi prevazute de legea in vigoare (ordonanta 144/2008), care prevede exact atributiile moasei. Din pacate, la nivel practic nu se intampla mare lucru pentru ca lipsesc normele de aplicare a legii.
De aceea, foarte multe moase (majoritatea) nu vor sa isi ia niste atributii pentru care nu exista niste norme clare de aplicare. Este aceasta teama de culpa medicala absolut de inteles, pentru ca ele se expun din punct de vedere profesional si chiar penal, in momentul in care o lege care le reglementeaza practica nu are niste norme clare de aplicare.
Pe de alta parte este adevarat ca in Romania s-a perpetuat conceptia ca moasa este un subordonat al medicului in echipa medicala care trebuie sa conlucreze pentru bunul mers al oricarei nasteri si sarcini. Moasa este insa un coleg, un colaborator al medicului obstetrician, este un specialist care se ocupa foarte clar de partea fiziologica a sarcinii si nasterii, iar in momentul in care detecteaza orice risc de patologizare a unei sarcini sau a unui travaliu apeleaza la urmatorul specialist pe domeniul patologic, specialist care este, bineinteles, medicul obstetrician.
Adriana Titieni: Ce-ar trebui sa faca femeile din Romania care isi doresc sa aiba o sarcina urmarita de moasa, o nastere asistata de nastere si sa aiba moasa alaturi in perioada postanala, o femeie inteleapta care sa ii explice ce se intampla in aceasta perioada.
Ana Maita: Sunt lucruri pe care o moasa trebuie si stie sa le faca, sa fie alaturi de femeia gravida in timpul sarcinii si la nastere, dar si in perioada postnatala. Este o persoana care priveste partea fiziologica a perioadei postpartum si poate da incredere oricarei femei ca trupul ei are resursele necesare pentru a-i asigura nou-nascutului tot ce-i trebuie. Pentru toate acestea, a avea o asemenea persoana langa tine in perioada sarcinii si nasterii reprezinta un ajutor enorm.
O viitoare gravida si viitoare mama care isi doreste o moasa alaturi in perioada sarcinii si nasterii trebuie sa-si cunoasca drepturile, sa contacteze asociatiile care reprezinta aceste drepturi si pot oferi asistenta in respectarea lor de catre autoritati si mai ales sa inteleaga faptul ca sta in puterea lor sa se ingrijeasca de drepturile lor fundamentale. Trebuie sa inteleaga ca au dreptul de a hotari ce este mai bun pentru ele, pentru corpul lor si pentru copilul lor, iar daca nu vor lua ele aceste decizii le vor lua altii pentru ele si nu intotdeauna in beneficiul lor, din pacate.
Daca vrei sa afli in fiecare saptamana ce mai e nou pe itsybitsy.ro, aboneaza-te la Newsletter.
