Inventii si inventatori
Istoria lunii februarie

Februarie este a doua luna a anului in calendarul Gregorian. Este cea mai scurta luna gregoriana, avand doar 28 sau 29 de zile. Luna are 29 de zile in anii bisecti, iar in ceilalti ani 28 de zile.

Luna Februarie mai este numita si “Faurar”, denumirea ei populara fiind legata de mesterii fauri, lucratori ai fierului, sau fierarii, care pregatesc uneltele de munca, ascut sau confectioneaza fiarele sau cutitele de plug inainte de inceperea lucrarilor agricole de primavara.

Timpul, mai exact starea vremii in aceasta luna, reflecta capriciile copilului Faur: cand rade si zambeste e frumos, cand plange bate viscolul, cand e suparat da ger de crapa pietrele.
In februarie se incheie sezatorile si, impreuna cu acestea, distractiile tinerilor din serile si noptile lungi de iarna. Apropierea sezonului agrar aduce in plin plan preocuparile economice: ingrijirea atenta a vitelor de munca, repararea uneltelor, pregatirea semintelor pentru semanat.

Februarie este si luna in care se sarbatoreste Dragobetele, asemanatoare sarbatorii de Sfantul Valentin.
Dragobetele este fiul Dochiei si e cunoscut pe plaiurile carpatice drept zeul dragostei si bunei dispozitii.
Supranumit si Cap de Primavara sau Cap de Vara, Dragobete este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca.
Se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor, tinerilor in general, putand fi socotit un veritabil Cupidon romanesc.
Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie.

In ziua de Dragobete, pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor.
Se asemenea, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca si sa sarbatoreasca Dragobetele pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an.
Daca timpul era favorabil, fetele si feciorii adunati in cete ieseau la padure haulind si chiuind, pentru a culege primele flori ale primaverii - ghiocelul si brandusa de primavara, iar in unele sate se scotea din pamant radacina de spanz - o alta planta cu multiple utilizari in medicina populara.